A XVI-a ediție a simpozionului științific „Educația - componenta esențială a politicii de mediu“

Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) a organizat, la 6 iunie a.c., în format online, cea de-a XVI-a ediție a simpozionului științific „Educația - componentă esențială a politicii de mediu". Manifestarea este organizată anual de AGIR în apropierea Zilei Mondiale a Mediului, marcată la 5 iunie. Reamintim că Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1972, înregistrându-se, astfel, un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaționale în domeniul mediului, prin organizarea la Stockholm (Suedia), sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferințe de profil.

Stadiul actual și perspectivele politicilor ecologice naționale și globale

Evenimentul a fost moderat de secretarul general al AGIR, dr. ing. Cristina Puican, care a subliniat importanța națională și globală a acestei zile, care reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care Organizația Națiunilor Unite încurajează preocupările din toate domeniile și la toate nivelurile pentru protejarea mediului înconjurător și, în același timp, dorește să sensibilizeze factorii de decizie din sferele economico-socială și politică să acționeze în acest sens.

S-a relevat că, în fiecare an, ONU propune o temă-cheie asupra căreia atrage atenția locuitorilor planetei asupra necesității de a se acționa astfel încât să se contracareze efectele schimbărilor climatice, prin toate mijloacele posibile. Campania din anul acesta pentru Ziua Mondială a Mediului s-a concentrat pe restaurarea terenurilor, combaterea deșertificării și rezistența la secetă, sub sloganul „Pământul nostru. Viitorul nostru".

În intervenția sa din deschiderea simpozionului, dr. ing. Cristina Puican a menționat că António Guterres, secretarul general al ONU, a amintit că OMENIREA depinde în mod fundamental de pământ. Cu toate acestea, pretutindeni în lume, un cocktail toxic de poluare, haos climatic și decimarea biodiversității transformă pământurile sănătoase în deșerturi, iar prosperele ecosisteme în zone moarte. Sunt anihilate pădurile și pășunile, este distrusă puterea pământului de a susține ecosistemele, agricultura și comunitățile. „Rezultatul" este evident: culturile sunt compromise total, sursele de apă dispar, economiile au puternic de suferit, comunitățile sunt puse în pericol și, în acest context, țările sărace sunt cele mai afectate. Pe ansamblu, dezvoltarea durabilă este frânată. Întreaga omenire este prinsă într-un ciclu infernal. Utilizarea terenurilor este responsabilă pentru 11 procente din emisiile de dioxid de carbon care încălzesc planeta. „Este timpul să ne eliberăm", a subliniat António Guterres.

În condițiile descrise, prezintă o importanță deosebită Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal, adoptat la 19 decembrie 2022, document care reprezintă un acord istoric, obținut după patru ani de negocieri internaționale dificile, care demonstrează voința, determinarea tuturor părților de a promova conservarea globală a biodiversității în mod rațional și pragmatic. Pe fondul deteriorării grave a biodiversității globale, se consideră că acest Cadru este asemănător cu Acordul de la Paris în domeniul conservării naturii, prin stabilirea de obiective și definirea unei căi clare de guvernare globală a biodiversității până în 2030 și după aceea.

Din această perspectivă, toate țările au datoria să-și îndeplinească toate angajamentele asumate în vederea restabilirii ecosistemelor, a terenurilor degradate, precum și ansamblul de obiective prevăzute în Cadrul global de biodiversitate. În acest scop, pot și trebuie să elaboreze noi planuri de acțiune mai ales în vederea opririi defrișărilor până în 2030 și inversării actualelor tendințe. La nivel mondial, se impune majorarea finanțărilor în sprijinul țărilor în curs de dezvoltare, astfel încât acestea să se adapteze la fenomenele meteo tot mai agresive, să protejeze natura și să sprijine dezvoltarea durabilă.

Dr. ing. Cristina Puican a relevat că inacțiunea este prea costisitoare, în timp ce o acțiune rapidă, eficientă are un sens economico-social major. S-a calculat că fiecare dolar investit în restaurarea ecosistemului generează până la treizeci de dolari în beneficii economice.

Mesajul este clar și stimulativ: Suntem Generația Restauratoare. Împreună, să construim un viitor durabil pentru pământ și pentru umanitate.

Monitorizarea apelor uzate, cerință prioritară a politicilor de mediu

La ediția din acest an a simpozionului au fost susținute patru comunicări, lucrări care vor fi publicate în Buletinul AGIR (cotat Index Copernicus și EBSCO).

Prima dintre acestea a fost Monitorizarea apelor uzate generate de fermele piscicole, pentru protejarea mediului înconjurător (elaborată de conf. univ. dr. Radu Popa - River Road Research, Tonawanda, NY, 14150, SUA; prof. univ. dr. Vily Marius Cimpoiașu - Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultură, Biologie și Ingineria Mediului; conf. univ. dr. Vasile Daniel Gherman - Universitatea Politehnica Timișoara, Facultatea de Construcții). Autorii au menționat că, în acvacultura cu recirculație, managementul compoziției apei este esențial pentru diminuarea riscurilor de îmbolnăvire a peștilor și pentru creșterea eficienței economice. Management, în acest caz, înseamnă monitorizarea continuă a proprietăților fizico-chimice ale apei și ajustări corespunzătoare. În fermele de acvacultură cu recirculație de dimensiuni mari, automatizarea este totdeauna prezentă și sustenabilă. Costurile ridicate ale sistemelor automate le fac mai puțin accesibile fermelor de dimensiuni mici și mijlocii. Autorii propun o tehnologie de reducere a costurilor de control al compoziției apei în acvacultura cu recirculație, care se poate obține prin limitarea numărului de aparate de măsură, a numărului de electrozi și a echipamentelor de corecție a proprietăților apei. Toate acestea pot fi obținute prin implementare de multiplexoare tip CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) în sistemul de management automat, și prin direcționarea fluxului apei din multe locații către un număr mai mic de puncte de observație (celule de măsură), precum și către stații centralizate de modificare a compoziției apei.

Transferul de cunoaștere, premisă a unei eficiențe sporite

În lucrarea Rolul educației în dinamizarea pieței transferului de cunoaștere din agricultură (prof. univ. dr. Gabriel Popescu, CS III dr. ing. Mariana Sandu, dr. ing. Ioana Corina Moga - Centrul de Studii și Cercetări pentru Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu" al Academiei Române, CS drd. ing. Carmen Cătuna-Boca - Academia de Studii Economice), autorii au subliniat că, în societatea cunoașterii, performanțele în creșterea economică sunt susținute de investiții și inovații. „Promovarea investițiilor și a inovațiilor (ca factori de progres) se asigură prin intermediul informațiilor noi generatoare de valoare adăugată, care dobândesc calitatea de bun economic, și, ca orice bun economic, se manifestă pe o piață specifică, piața transferului de cunoaștere. Acest tip de informații reprezintă un instrument de legătură între producătorii și consumatorii de factori de progres, atât în agricultură, cât și la scara întregii economii. Producătorii clasici ai factorilor de progres sunt, în principal, instituțiile de cercetare din domeniul public și actorii din sfera privată. În componența consumatorilor de factori de progres din agricultură intră toate categoriile de producători comerciali sau autarhici, la care se adaugă actorii de pe filiera de produs. Nevoia de cunoaștere și, implicit, de educație, din domeniul agriculturii este determinată de faptul că în fermele de subzistență, care reprezintă 99% din total, 96% dintre agricultori au doar experiență practică și numai 1,6% au studii superioare", au relevat autorii.

Cale liberă produselor inovative

O altă temă de mare actualitate a fost prezentată de autorii lucrării Textilele electronice prietenoase cu mediul și formarea profesională a tinerilor specialiști (dr. ing. CSII Ion Răzvan Rădulescu, dr. ing. CSI Emilia Visileanu, fiz. Laurențiu Dincă, chim. CSIII Elena Perdum, ing. CSIII Cezar Lupescu, ing. ACS Georgeta Popescu, drd. ing. CSIII Cristina Grosu - Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie INCDTP București). S-a subliniat că textilele electronice (e-textile) reprezintă produse inovative la ora actuală și sunt rezultatul unei cercetări interdisciplinare. Astfel de produse textile cu valoare adăugată mare și prietenoase cu mediul sunt dezvoltate în cadrul INCDTP București. Potrivit autorilor, se are în vedere cercetarea aplicativă și sprijinirea companiilor textile cu noi produse care să ofere avantaje competitive pe piață. Un exemplu de produs e-textil studiat recent îl reprezintă supercapacitorii flexibili, care au rolul de a înmagazina și alimenta cu energie electrică difertite dispozitive purtabile. Totodată, s-a relevat că INCDTP București concepe, elaborează și pregătește materiale educaționale noi pentru formarea profesională în domeniul textil. „Având în vedere progresul tehnologic rapid în domeniu, este necesară o adaptare constantă a materialelor educaționale la noile dezvoltări, astfel încât tinerii specialiști să beneficieze de soluții actuale pentru aplicarea în industrie. Prototiparea virtuală a confecțiilor reprezintă o metodă rapidă și eficientă de sprijinire a procesului de proiectare. Programele software precum Lectra, Optitex sau Gemini oferă soluții integrate pentru prototiparea virtuală a confecțiilor. Ele sunt, însă, aplicații desktop și softuri proprietare", au precizat autorii. Pentru a sprijini procesul de formare profesională a tinerilor profesioniști și studenți în domeniul proiectării confecțiilor textile, un parteneriat european format din șase organizații de cercetare-dezvoltare a conceput o soluție de pregătire a tinerilor specialiști, care constă într-o aplicație web cu acces gratuit pentru prototiparea virtuală a diferitelor articole vestimentare. Proiectul Erasmus+ DigitalFashion (2022 - 2025) este acum în ultima fază de implementare, iar numeroase rezultate ale proiectului sunt deja disponibile pe website-ul www.digitalfashionproject.eu. S-a elaborat, astfel, un studiu la nivel european privind necesitatea implementării prototipării virtuale (PR1), o bază de date cu materiale, tipare și stiluri (PR2), care a contribuit la programarea platformei de e-learning pentru prototipare virtuală (PR3) și un manual de studiu (PR4), care se raportează la platformă. Având în vedere optimizarea consumului de material și economisirea de resurse de timp și energie, prin procesul de prototipare virtuală a confecțiilor textile, dar și prin utilizarea de materiale prietenoase cu mediul și integrarea de componente e-textile în articolele de îmbrăcăminte, precum supercapacitorii, fac ca demersurile INCDTP București să contribuie la atragerea și pregătirea tinerilor specialiști. Acest proces virtual de elaborare a articolelor vestimentare noi contribuie substanțial și la reducerea deșeurilor textile și a emisiilor de noxe, cu impact pozitiv asupra mediului, s-a mai relevat în expunere.

Imperativele economiei circulare la proba practicii nemijlocite

La rândul lor, autorii lucrării Educație pentru reutilizarea deșeurilor în domeniul construcțiilor (dr. ing. Ioana Corina Moga, prof. univ. dr. Gabriel Popescu - Centrul de Studii și Cercetări pentru Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu" al Academiei Române, ec. Nicoleta Raluca Jianu, ing. Mirela Simion, ing. Silvia Moraru - Parcul Tehnologic și Industrial Giurgiu Nord S.A., ing. Elena Laura Troancă - DFR Systems S.R.L., drd. Dorin Martin - Academia de Studii Economice) au subliniat rolul fundamental al economiei circulare în contextul actual, un concept prin care se propune eficientizarea utilizării resurselor (prin reducerea consumului de resurse și reciclarea deșeurilor) și minimizarea impactului negativ asupra mediului, fără a neglija în același timp bunăstarea oamenilor. „Conform modelului liniar, la finalul ciclului de viață al unui produs, acesta devine de neutilizat, fiind considerat deșeu, dar economia circulară propune o nouă abordare, în trei etape: reducere - reciclare - reutilizare", precizează autorii. În acest context, prin educație și inovație se reduce presiunea pe mediul înconjurător. Un model de încadrare în conceptul de economie circulară îl reprezintă reutilizarea unor deșeuri în vederea producerii de materiale de construcții. Autorii propun o nouă rețetă pentru obținere de cărămizi, cu conținut de deșeuri provenit din diferite ramuri economice.