AERUL PE CARE IL RESPIRAM

1. INTRODUCERE
In medie, un om inhaleaza 15 000 litri aer zilnic, cu speranța ca acesta este de buna calitate. Din pacate, atmosfera – mai ales aceea din marile orașe – este tot mai mult infestata cu tot felul de noxe, cum sunt bioxidul de carbon in exces, oxizii de azot, acizii sulfuric și sulfuros, ozonul ș. a.
Aerul, cuprinzand noxe ca acelea menționate mai sus, patrunde și in locuințe, accentuand astfel dependența omului de masurile antipoluare ce se impun. In principal, aerul uscat este compus din cca 78% azot molecular, cca 25% oxigen molecular și cca 1% alte gaze. Cat privește ozonul, acesta este vital in stratosfera, unde filtreaza razele ultraviolete foarte agresive. Din pacate, exista și un „ozon rau“ la nivelul troposferei, un poluant periculos care apare din reacțiile succesive ale oxizilor de azot.
Cu cca 4,4 miliarde de ani in urma, atmosfera terestra, considerata primitiva, nu conținea decat heliu și hidrogen. Mulțumita activitaților vulcanice, acestea s-au transformat cu incetul in atmosfera primara, bogata in vapori de apa (85%), bioxid de carbon (10-15%), azot (1-3%) și gaze acide. Dupa aceea, in perioada de 3,5 – 3,0 miliarde de ani precedenți, au aparut cianobacteriile, care au inceput sa fabrice oxigen prin fotosinteza. Treptat atmosfera s-a imbogațit in oxigen molecular și a devenit viabila, cam cu doua miliarde de ani in urma, dupa care compoziția in azot și oxigen s-a stabilizat la valorile de azi. In ultimele secole, insa, au aparut modificari in compoziția aerului, prin concentrarea in acesta a diferitelor tipuri de gaze toxice și a unor clase de aerosoli, toate legate de activitațile omului.
Compoziția actuala a aerului variaza și in funcție de altitudine, ramanand cea cunoscuta pana la 80 km de la sol. Peste aceasta inalțime incepe disocierea oxigenului molecular in doi atomi foarte activi chimic. Principala sursa de oxigen la nivelul solului ramane fitoplanctonul, algele verzi, brune și roșii, care, impreuna, produc peste 70% din oxigenul terestru prin efectul de fotosinteza.

2. POLUAREA AERULUI
In timpul verii, poluarea aerului are drept cauza principala ozonul, produs mai ales de traficul rutier, in condiții de insoleiere puternica și de stagnare a aerului. In schimb pe timp de iarna, poluarea iși schimba proveniența și este produsa mai ales de oxizii de azot și de sulf, ca și de particulele ce provin de la centralele termice și incalzirile individuale. Temperatura, vantul și precipitațiile au o influența determinanta asupra dispersiei poluanților in atmosfera. Astfel, perioadele anticiclonice, caracterizate de o vreme calma, cu vant slab, concura la creșterea concentrației de poluanți la nivelul solului. In acest fel nici zonele de munte nu mai sunt cele mai indicate locuri pentru oxigenare, mai ales din cauza intensificarii traficului rutier și a urbanizarii vailor, situații in care, pe timp de vara, curenții de aer cald se degaja din vaile adiacente și concentreaza poluanții spre varfuri. In toate aceste cazuri traficul rutier este raspunzator de producerea a peste 48% din emisiile de oxizi de azot, cam de trei ori mai multe la motoarele Diesel decat la cele pe benzina. Un vehicul reglat necorespunzator poate polua mediul in care circula de 30-50 de ori mai mult decat in cazul in care reglajul combustiei ar fi corect. Se includ aici și poluarile ce se produc din cauza creșterilor de consum cu pana la 40% mai mari decat in cazul reglajelor corespunzatoare. Cat privește poluarea din cauza celorlalte substanțe, putem face urmatoarea grupare pe sortimente chimice:
● In cazul bioxidului de sulf (SO2) se constata ca, in proporție de cca 90%, el provine de la surse fixe de combustie, cum sunt centralele termice care funcționeaza pe baza de combustibili petrolieri lichizi sau pe carbune. In contact cu umiditatea din aer, bioxidul de sulf se transforma in acizi sulfuros și sulfuric și participa efectiv atat la fenomenele de ploi acide, cat și la degradarile directe ale cladirilor și monumentelor din marile orașe. In acest sens este data ca exemplu China care, in anul 2006, a devenit prima țara din lume prin emisiile de bioxid de sulf produse, acestea prezentand, intre anii 2000 – 2005, o creștere de peste 27%;
● Degajarile de amoniac apar mai ales in zonele periferice in care funcționeaza ferme pentru creșterea animalelor.
● Oxizii de azot provin in special din procesele de combustie ale motoarelor termice de tip Diesel (vehicule terestre, vapoare ș.a.). Sub efectul razelor solare, oxizii de azot și diverși compuși organici volatili sufera transformari chimice din care rezulta, printre alte substanțe, ozonul. Acesta ramane stabil, mai ales in afara aglomerațiilor urbane, contribuind la efectul coroziv al aerului ambiant și la procese respiratorii daunatoare pentru persoanele ce traiesc in zonele respective.

3. REGLEMENTARILE NECESARE
Datorita diferitelor reglementari aparute pe parcurs, din 1980 și pana in prezent, diferitele emisii de gaze toxice au scazut, pe ansamblul teritoriului Uniunii Europene, cu valori importante și incurajatoare. Astfel, emisiile de bioxid de sulf au fost reduse cu cca 85%, cele de oxizi de azot cu aproximativ 40% iar acelea de compuși organici volatili (C.O.V.) cu peste 42%. Se mai pot da exemple in acest sens privind reducerea de particule in suspensie cu pana la 10% și de plumb (prin generalizarea benzinei fara plumb) cu peste 95%.

4. SUPRAVEGHEREA CALITAȚII AERULUI
Fiecare țara din cadrul Uniunii Europene este obligata in prezent sa asigure, printr-o rețea vasta de stații de inregistrarea datelor, supravegherea aerului corespunzator teritoriului sau, variațiile create din cauza marilor circulații din atmosfera terestra și calitatea minimal acceptabila a emisiilor de la marile concentrari urbane. Toate localitațile cu mai mult de 60.000 de locuitori sunt dotate cu asemenea stații prevazute cu o serie de captatori pentru oxizi de sulf, oxizi de azot, ozon, particule in suspensie, compuși organici volatili etc. Incadrarea rezultatelor se face pe o scara de la 1 (excelent) la 10 (necorespunzator).
Intrata de curand in ansamblul țarilor Uniunii Europene, Romania este, la randul ei, obligata sa se incadreze tuturor reglementarilor ce se refera la puritatea aerului, la reducerea noxelor rezultate din procesele de ardere și la controlarea riguroasa a acestor emisii. Cat privește aspectul benefic al inițiativelor menționate, acesta va putea fi constatat in curand de catre locuitorii marilor noastre aglomerații urbane.