Argumente pentru înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău

Sala de festivități Nicu Constantinescu a Primăriei Municipiului Buzău, pusă la dispoziție de primarul Constantin Toma, s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru membrii Sucursalei locale a AGIR, cadrele didactice, elevii și specialiștii din agricultură și industrie care au răspuns invitației de a participa la conferința Mărturii și argumente pentru Banca de Gene Buzău.

Manifestarea a fost deschisă de președintele Sucursalei AGIR Buzău, dr. ing. Vasile Moraru, care a făcut o scurtă prezentare a activității recente a acestei structuri teritoriale a Asociației. Tema conferinței a fost abordată de dr. ing. Costel Vînătoru - șeful Laboratorului de Genetică, Ameliorare și Conservare a Biodiversității din SCDL Buzău, drd. ing. Bianca Mușat - cercetător științific, drd. ing. Camelia Bratu - cercetător științific, care au adus în atenția auditoriului trei subiecte: ▪ Trecut, prezent și viitor al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, ▪ Evocarea personalității dr. ing. Chiru Cristea, ▪ Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău.

S-a relevat că, în ceea ce privește activitatea legumicolă din zonă, stau mărturie siturile arheologice descoperite aici, care datează din perioada preistorică și protoistorică, situri în care s-au găsit unelte agricole și semințe de plante de cultură, printre care și semințe de plante legumicole care se cultivă și în prezent. S-a mai subliniat că în anii 1970 (secolul trecut), când s-au reabilitat Piața Daciei și Centrul Vechi Cuza Vodă din Buzău, a fost descoperit un depozit subteran pe strada Cuza Vodă, în apropierea magazinului Dacia, plin cu semințe carbonizate de legume și cereale în cantități foarte mari, de ordinul zecilor de tone, care, de asemenea, potrivit datării cu carbon, aparțin perioadei preistorice și protoistorice.

În ceea ce privește Stațiunea Experi-mentală Legumicola Buzău (înființată în anul 1957), actualmente Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, s-a menționat că aici au început să apară primele creații valoroase, materializate prin obținerea unor soiuri de legume importante pentru legumicultura buzoiană, a căror utilizare este regăsită și în prezent, care au făcut cinste României (fiind utilizate și recunoscute și în lucrările științifice de peste hotare), precum: soiurile de ceapă Aurie de Buzău și Diamant, soiul de tomate Buzău 1600, Buzău 22, Buzău 47, Diana, varza de toamnă de Buzău, pătlăgelele vinete Drăgaica, pepenele galben Fondant. La acestea se adaugă creațiile recente, hibridul de tomate Siriana, tomatele de câmp Darsirius, Mariuca, Florina etc., precum și unele specii recent aclimatizate Momordica charantia, Sideritis scardica, Lophantus anisatus, unitatea deținând în prezent peste 100 de creații biologice certificate și brevetate, la care se adaugă un număr mare de creații în curs de brevetare și omologare. Pe lângă acestea, unitatea deține cel mai valoros și bogat patrimoniu genetic la plantele legumicole, aromatice, condimentate medicinale din România, fiind constituite baze de germoplasmă care depășesc 10 000 de genotipuri.

Conferința a continuat cu omagierea dr. ing. Chiru N. Cristea, personalitate marcantă a horticulturii românești. Acesta a activat ca cercetător științific la SCDL Buzău în intervalul 1958 - 1983, perioadă în care a deținut, pe rând, mai multe funcții de conducere, respectiv secretar științific și șef de Laborator. Rezultatele sunt de excepție. A creat primele soiuri de ceapă prin semănare directă, revoluționând din temelie această cultură, la nivel național și european. Au urmat soiurile de tomate Buzău 1600 (1977), Buzău 22 (1982), Buzău 47 (1982), Diana (1982). De precizat că aceste soiuri dețin supremația în cultură și astăzi, iar un studiu realizat recent de USAMV București, împreună cu concernul german LIDL și SCDL Buzău, a evidențiat soiul Buzău 1600 ca fiind cel mai gustos. În timpul carierei sale, a avut numeroase stagii de pregătire în străinătate și a fost primul cercetător român care a transferat rezistența la VMT (virusul mozaicului tutunului) la unele linii de tomate pentru prelucrare industrială. Rezultatele științifice cu un puternic impact în producția legumicolă din țară i-au fost recunoscute și în mod oficial, în anul 1966 primind, prin Decret al Consiliului de Stat, Medalia Meritul Științific. După plecarea de la Buzău, a lucrat la Institutul Național al Cartofului Brașov, revigorând legumicultura în Transilvania. Credincios crezului de o viață, acela că numai munca cinstită poate genera mulțumiri sufletești, și-a continuat activitatea de selecție și producere de sămânță (ceapă, tomate, morcov, crizanteme și gladiole) și după pensionare, în microferma personală din județul Brașov, unde a activat până în ultima zi de viață. Datorită rezultatelor sale de excepție obținute în cercetarea științifică românească, dr. ing. Costel Vînătoru a făcut propunerea către Primăria Buzău, având și susținerea AGIR, ca o stradă din acest municipiu să-i poarte numele.

Cel mai intens discutat subiect a fost cel referitor la înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău. Dr. Costel Vînătoru a precizat că, pe lângă argumentele de ordin istoric, sunt de menționat și altele care motivează înființarea acesteia la Buzău. În acest context, s-a relevat că România se situează pe unul dintre ultimele locuri în ceea ce privește conservarea resurselor genetice. De-a lungul timpului, România a pierdut numeroase creații biologice valoroase, iar multe dintre acestea se află în băncile de gene din străinătate. De exemplu, ceapa de Buzău autentică a fost recuperată de la Banca de Gene a Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA, nemaigăsindu-se în România și nici în restul Europei. La fel s-a întâmplat cu soiurile de pătlăgele vinete Danubiana, Bucureștene, soiurile de tomate Aurora, de Țigănești, Diana etc. Aceste resurse genetice vegetale au valoare de tezaur. Ele sunt elemente de patrimoniu și de identitate națională, având un rol decisiv în asigurarea siguranței și securității alimentare naționale. Înființarea Băncii de Gene ar așeza România pe harta științifică a lumii, aceasta având menirea de a conserva resursele genetice (semințele) pe termen mediu și lung, de a le proteja prin amprentare gentică și de a le valorifica în producție. Creațiile neprotejate sunt expuse eroziunii genetice, deprecierii din cauza schimbărilor climatice, a poluării, a dezastrelor chimice, nucleare etc.

Conferința s-a încheiat cu discuții pe baza tematicii abordate, moderate de dr. ing. Vasile Moraru, care a formulat concluzia potrivit căreia membrii Sucursalei Buzău a AGIR susțin înființarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău. Această inițiativă a fost susținută încă de la început de primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.