Asociația Generală a Inginerilor din România s-a înființat în anul Marii Uniri

Lucrările celui de-al XXX-lea Congres al AGIR au prilejuit și o amplă evocare consacrată împlinirii, în 2018, a 100 de ani de la înființarea Asociației Generale a Inginerilor din România. Faptul că actul oficial de naștere al Asociației - Decretul-lege semnat de Regele Ferdinand - a fost emis în aceeași lună în care, la Alba Iulia, se proclama Marea Unire, are o semnificație deosebită, relevată în expunerea președintelui AGIR, Mihai Mihăiță, în fața participanților la Congres. Au fost punctate atât demersurile relativ îndelungate care au precedat înființarea Asociației, cât și momentele cu mare încărcătură ideatică și emoțională care au marcat activitatea AGIR de-a lungul celor 100 de ani. Unele dintre aceste momente, susținute de documente și fotografii de epocă, au însoțit expunerea.

Unitate națională și comuniune profesională

La începutul expunerii, s-a subliniat că ideea înființării Asociației își are rădăcina în Războiul de Întregire a Neamului și în urmările lui. A fost una dintre modalitățile prin care s-a reconfirmat vitalitatea națiunii noastre în pofida vicisitudinilor istoriei. Marele Război, la care au participat numeroși ingineri, cu contribuții dintre cele mai importante la victoriile obținute inclusiv prin susținerea luptelor cu lucrări de geniu remarcabile și cu tehnică adecvată, a creat condiții pentru manifestarea tot mai largă a diverselor segmente ale societății la proiectele de țară menite să consolideze unitatea națională și să asigure premisele unor noi progrese în procesul de modernizare a României. Aceste idei i-au însuflețit pe inginerii din Armata a II-a, pe cei de la Calea Ferată și din alte domenii, reuniți la Bacău, care au dezbătut cele mai importante probleme referitoare la viitorul țării.

În urma Apelului publicat în ziare de inginerul Constantin Bușilă în vederea organizării unei consfătuiri generale, a avut loc o primă reuniune, la 27 mai 1918, în amfiteatrul de fizică al Universității din Iași, la care au participat numeroși ingineri în uniformă militară, hotărâți să pună umărul la ridicarea țării. S-a căzut de acord că se impune crearea unei organizații, care n-a fost alta decât Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR).

S-a menționat că Societatea Politehnică, înființată în 1881, ar urma să se consacre temelor cu caracter științific, iar AGIR să stimuleze și să mobilizeze forțele inginerești în vederea îndeplinirii ireproșabile a obligațiilor profesionale potrivit interesului național.

Cu toate că, în condițiile de atunci, legăturile cu țara, în mare parte ocupată, au fost extrem de precare, numărul adeziunilor a fost impresionant, ceea ce a permis ca, la 12 august 1918, să se deschidă, la Iași, Adunarea generală de constituire a Asociației. Astfel, AGIR a devenit exponentul legitim, cel mai autorizat, cel mai competent de a strânge laolaltă inginerii români de toate specializările în vederea atingerii scopurilor menționate. Pentru a conduce Asociația au fost aleși Gheorghe Balș - președinte, alături de Constantin Bușilă, Mihail Manoilescu, Alexandru Periețeanu, Ion Tzitzu, Șerban Ghica și alții. Cu sprijinul ministrului Anghel Saligny au fost finalizate demersurile pentru recunoașterea AGIR, ca persoană morală și juridică, prin Decretul-lege de la 30 decembrie 1918, semnat de Regele Ferdinand.

Continuitate și inovare în promovarea progresului tehnico-științific

În continuarea expunerii, au fost menționate mai multe momente din activitatea AGIR. Astfel, în ianuarie - februarie 1919, odată cu mutarea la București, a fost publicat primul număr al Buletinului AGIR, organul oficial al Asociației, care a apărut până în anul 1947. Congresele AGIR, la care au fost dezbătute probleme de interes general, precum și cele specifice anumitor zone ale țării, s-au desfășurat anual, în 1921 la Iași, apoi la Timișoara, București, Cluj, Chișinău, Cernăuți, Oradea, Constanța, Arad, Craiova și Brașov. Din 1931, Congresele au avut loc la doi ani, unele dintre acestea desfășurându-se la Galați, București etc.

Secțiunile Congreselor au fost consacrate unor domenii de cea mai mare importanță, precum transporturile, energia, lucrările publice, învățământul tehnic, procesul de industrializare (inclusiv în sectoarele minier și metalurgic), fructificarea muncii naționale, preocupări social profesionale. Este de subliniat că, pe baza hotărârilor acestor Congrese și a activității practice a inginerilor, au fost elaborate și finalizate mari proiecte de dezvoltare economico-socială a României.

În anul 1940, s-a inaugurat sediul AGIR din Bd. Dacia nr. 26, București, realizat prin contribuția membrilor.

În 1949, prin schimbarea regimului politic, Asociația Generală a Inginerilor și Societatea Politehnică s-au unit, înființându-se Asociația Științifică a Tehnicienilor, apoi, în 1951, s-a creat Asociația Științifică a Inginerilor și Tehnicienilor (ASIT), iar în 1962 - Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor (CNIT), care acționa în cadrul Consiliului Național al Sindicatelor din România.

Cum bine se știe, a urmat o perioadă grea, iar în pofida condițiilor dintr-un regim totalitar, inginerii și-au adus contribuția lor de seamă la realizarea unor importante obiective economice din domeniile industriei, agriculturii, transporturilor, telecomunicațiilor etc.

Renașterea AGIR sub semnul imperativelor contemporaneității

În decembrie 1989, în contextul transformărilor postrevoluționare, a fost inițiată reconstituirea Asociației Generale a Inginerilor din România.

În continuare, expunerea a marcat o serie de date și fapte, între care constituirea de filiale ale AGIR în aproape toate județele, de societăți de specialitate, multe dintre acestea, ca și entități economico-sociale, fiind membri colectivi sau membri susținători. Au fost menționate numeroase manifestări, între care Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni, sărbătorirea Zilei Inginerului Român, inclusiv prin acordarea Premiilor AGIR. Printr-o Hotărâre de Guvern, în 2007, Asociația a fost recunoscută de utilitate publică.

De asemenea, s-a reamintit că, prin activitatea și rezultatele obținute, încă din 1990 AGIR s-a remarcat printr-o participare tot mai activă la acțiunile inițiate și desfășurate de structurile europene și mondiale ale asociațiilor inginerești. Totodată, s-a menționat activitatea publicistică tot mai bogată a AGIR, reflectată de bilunarul Univers ingineresc, precum și de Editura AGIR.

În concluzie, s-a relevat că bilanțul activității AGIR, pe multiple planuri, în pofida dificultăților provocate de istoria frământată a țării, a relevat și relevă marele potențial al inginerilor români de pretutindeni, evidențiat de numeroase realizări profesionale de excepție, precum și în sfere artistice deosebite, de la beletristică la muzică, până la arte vizuale.