English
● China a prezentat un tren ce se poate deplasa cu 600 km/h. China a prezentat, zilele trecute, un tren maglev - care folosește forța electromagnetică pentru a se deplasa - capabil de o viteză maximă de 600 km/h. Viteza maximă ar face ca trenul, fabricat în orașul de coastă Qingdao, să fie cel mai rapid vehicul terestru la nivel mondial. Folosind forța electromagnetică, trenul maglev „levitează", fără contact cu șina. China folosește tehnologia de aproape două decenii la o scară foarte limitată. Shanghai are o linie scurtă maglev de la unul dintre aeroporturile sale până la oraș. La 600 km/h, ar trebui doar 2,5 ore pentru a călători de la Beijing la Shanghai cu trenul. Prin comparație, călătoria ar dura 3 ore cu avionul și 5,5 ore cu un tren de mare viteză. Și alte țări, printre care Japonia și Germania, caută să construiască rețele maglev, deși costurile ridicate și incompatibilitatea cu infrastructura actuală de cale rămân obstacole în calea dezvoltării rapide.
● Singapore a dezvăluit una dintre cele mai mari centrale fotovoltaice plutitoare din lume. Singapore a dezvăluit, zilele trecute, una din cele mai mari centrale fotovoltaice plutitoare din lume, cu o suprafață echivalentă cu 45 de terenuri de fotbal, o inițiativă destinată reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Cele 122 000 de panouri solare instalate pe rezervorul de apă Tengeh ar urma să producă energia electrică necesară pentru funcționarea a cinci uzine de tratare a apelor reziduale. Centrala fotovoltaică poate produce până la 60 MW electricitate și va permite o reducere a emisiilor de CO2 echivalentă cu eliminarea de pe șosele a 7000 de automobile.
● România, penultimul loc în UE după ponderea specialiștilor ITC în forța de muncă. Specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor (ITC) reprezentau, anul trecut, 4,3% din forța de muncă totală a Uniunii Europene, însă, în rândul țărilor membre, cea mai mică pondere a specialiștilor ITC se înregistra în Grecia (2%), urmată de România (2,4%), arată datele publicate de Eurostat. La polul opus, sunt Finlanda și Suedia, unde ponderea specialiștilor ITC în totalul persoanelor ocupate este de 7,6%, respectiv 7,5%. Alte state cu o pondere relativ ridicată sunt Estonia, Luxemburg, Țările de Jos, Irlanda și Danemarca, toate cu peste 5%. Repartiția pe sexe arată că marea majoritate a specialiștilor ITC din UE sunt bărbați și doar 18,5% sunt femei. Țările membre cu cele mai mari ponderi ale femeilor în rândul specialiștilor ITC sunt Bulgaria (28,2%), Grecia (26,5%) și România (26,2%). La nivelul UE, aproape 8,4 milioane de persoane lucrau ca specialiști ITC, sau 4,3% din forța de muncă totală, cu 0,4 puncte procentuale mai mult decât în 2019. În România, pe parcursul ultimului deceniu, ponderea specialiștilor ITC în forța de muncă a crescut de la 1,5% în 2011 până la 2,4% în 2020. În cifre absolute, în România anul trecut erau aproximativ 202 000 specialiști ITC, față de 125 000 în 2011