English
În ultima vreme, asistăm la intensificarea preocupărilor îndreptate spre extinderea și aprofundarea proceselor specifice erei digitale. În special în condițiile prelungirii pandemiei, au fost identificate și valorificate noi posibilități de utilizare a tehnicilor și tehnologiilor avansate în vederea desfășurării activităților economico-sociale în strânsă conexiune a factorilor naționali cu cei europeni. Această optică se regăsește în una dintre direcțiile principale, de ordin conceptual și practic, relevate de planurile de redresare și reziliență elaborate de toate statele membre ale UE. Cea de-a doua direcție este, cum se știe, intensificarea acțiunilor din sfera dezvoltării durabile. Legătura dintre cele două obiective este organică, date fiind caracteristicile noii etape a revoluției științifico-tehnice, în care comunitatea inginerească din țara noastră este profund angajată. Tocmai de aceea, informațiile cuprinse în paginile de față pot deveni instrumente utile de lucru în demersul comun de promovare a celor mai avansate cuceriri ale științei și tehnicii.
Noi norme și măsuri care vor consolida investițiile și inovarea
în domeniul inteligenței artificiale (IA) în întreaga UE
Comisia Europeană (CE) a propus, zilele trecute, noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale (IA) de încredere. „Îmbinarea primului cadru juridic privind IA cu un nou plan coordonat cu statele membre va garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând totodată adoptarea IA, precum și investițiile și inovarea în domeniul IA în întreaga UE", se precizează într-un comunicat al Executivului comunitar. Această abordare va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse.
Datorită noului Regulament privind IA, europenii vor putea avea încredere în oportunitățile pe care le oferă inteligența artificială. Normele proporționale și flexibile vor aborda riscurile specifice pe care le prezintă sistemele de IA și vor stabili cele mai înalte standarde pe plan mondial. Planul coordonat prezintă schimbările de politică și investițiile necesare la nivelul statelor membre pentru a consolida poziția de lider a Europei în dezvoltarea unei IA centrate pe factorul uman, durabile, sigure, favorabile incluziunii și de încredere.
Abordarea europeană privind o IA de încredere
Potrivit reprezentanților CE, noile norme vor fi aplicate direct în același mod în toate statele membre, pe baza unei definiții a IA adaptate exigențelor viitorului, și urmează o abordare bazată pe riscuri:
Risc inacceptabil: Vor fi interzise sistemele de IA considerate o amenințare clară la adresa siguranței, a mijloacelor de subzistență și a drepturilor persoanelor. Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile de IA care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să își exercite liberul arbitru (de exemplu, jucării care utilizează asistența vocală încurajând un comportament periculos din partea minorilor) și sistemele care permit guvernelor să efectueze o evaluare a comportamentului social („social scoring").
Risc ridicat: Sunt considerate ca prezentând un grad ridicat de risc sistemele în care tehnologia IA este utilizată în: ▪ infrastructurile critice (de exemplu, transporturile), care ar putea pune în pericol viața și sănătatea cetățenilor; ▪ formarea educațională sau profesională, care poate determina accesul la educație și traiectoria profesională a unei persoane (de exemplu, sistemul de notare utilizat în cadrul examenelor); ▪ componentele de siguranță ale produselor (de exemplu, o aplicație a IA utilizată în chirurgia robotică); ▪ ocuparea forței de muncă, gestionarea lucrătorilor și accesul la activități independente (de exemplu, software de selecție a CV-urilor pentru procedurile de recrutare); ▪ serviciile publice și private esențiale (de exemplu, evaluarea bonității care îi împiedică pe cetățeni să aibă posibilitatea de a obține un împrumut); ▪ activitatea de asigurare a respectării legii care poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor (de exemplu, evaluarea fiabilității probelor); ▪ gestionarea migrației, a azilului și a controlului la frontiere (de exemplu, verificarea autenticității documentelor de călătorie); ▪ administrarea justiției și procesele democratice (de exemplu, aplicarea legii în cazul unui set concret de date factuale).
Înainte de a putea fi introduse pe piață, sistemele de IA care prezintă un grad ridicat de risc vor face obiectul unor obligații stricte, astfel încât să se asigure următoarele: ▪ sisteme adecvate de evaluare și reducere a riscurilor; ▪ calitatea ridicată a seturilor de date care alimentează sistemul, pentru a se reduce la minimum riscurile și rezultatele discriminatorii; ▪ înregistrarea activității pentru a asigura trasabilitatea rezultatelor; ▪ documentația detaliată care să furnizeze toate informațiile necesare privind sistemul și scopul acestuia, pentru ca autoritățile să poată evalua conformitatea sistemului în cauză; ▪ informații clare și adecvate pentru utilizatori; ▪ măsuri care să garanteze o supraveghere umană corespunzătoare, în vederea reducerii la minimum a riscului; ▪ un nivel ridicat de robustețe, securitate și precizie.
În special, se consideră că toate sistemele de identificare biometrică la distanță prezintă un grad ridicat de risc și fac obiectul unor cerințe stricte. În principiu, este interzisă utilizarea lor în timp real în spații accesibile publicului în scopuri de asigurare a respectării legii. Sunt prevăzute câteva excepții limitate, strict definite și reglementate (cum ar fi utilizarea în cazurile în care este strict necesar pentru a căuta un copil dispărut, pentru a preveni o amenințare teroristă specifică și iminentă sau pentru a detecta, a localiza, a identifica sau a urmări în justiție persoane care au comis ori sunt suspectate că au comis infracțiuni grave). O astfel de utilizare este condiționată de obținerea unei autorizații din partea unui organism judiciar sau a unui alt organism independent și de termene adecvate, de acoperirea geografică și de bazele de date în care se efectuează căutări.
Risc limitat, și anume sistemele de IA care fac obiectul unor obligații specifice în materie de transparență. Atunci când utilizează sisteme de IA, cum ar fi roboții de chat, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că interacționează cu un aparat, astfel încât să aibă posibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză: fie să folosească în continuare respectivul sistem de IA, fie să renunțe la serviciile acestuia.
Risc minim: Propunerea legislativă permite utilizarea gratuită a unor aplicații cum ar fi jocurile video bazate pe IA sau filtrele antispam. Marea majoritate a sistemelor de IA se încadrează în această categorie. Proiectul de regulament nu intervine aici, întrucât aceste sisteme de IA prezintă doar un grad de risc minim sau nu prezintă niciun risc pentru drepturile sau siguranța cetățenilor.
În ceea ce privește guvernanța, Comisia propune ca autoritățile naționale competente de supraveghere a pieței să asigure respectarea noilor norme. Instituirea Comitetului european pentru inteligența artificială va facilita punerea în aplicare a noilor norme și va stimula elaborarea de standarde în domeniul IA. În plus, se propun coduri de conduită voluntare pentru sistemele de IA care nu prezintă un grad ridicat de risc, precum și spații de testare în materie de reglementare pentru a facilita inovarea responsabilă.
Abordarea europeană privind excelența în domeniul IA
Coordonarea va consolida poziția de lider a Europei în ceea ce privește o IA centrată pe factorul uman, durabilă, sigură, favorabilă incluziunii și de încredere. Pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, CE se angajează să promoveze inovarea în dezvoltarea și utilizarea tehnologiei IA în toate sectoarele, în toate statele membre.
Publicat pentru prima dată în 2018, cu scopul de a defini măsuri și instrumente de finanțare pentru dezvoltarea și adoptarea IA, Planul coordonat privind IA a permis dezvoltarea unor strategii naționale dinamice și acordarea de finanțare din partea UE pentru parteneriatele public-privat și pentru rețelele de cercetare și inovare. Actualizarea cuprinzătoare a Planului coordonat propune măsuri comune concrete de colaborare, care să asigure că toate eforturile sunt aliniate la Strategia europeană privind IA și la Pactul verde european, ținând seama totodată de noile provocări generate de pandemia de COVID-19. Actualizarea menționată prezintă o viziune de accelerare a investițiilor în domeniul IA, care poate contribui la redresare. De asemenea, actualizarea vizează să stimuleze punerea în aplicare a strategiilor naționale privind IA, să elimine fragmentarea și să se abordeze provocările mondiale.
Planul coordonat actualizat va utiliza fondurile alocate prin intermediul programelor Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, care prevede un obiectiv de 20% pentru cheltuielile din domeniul digital și prin programele politicii de coeziune, în următoarele scopuri: ▪ crearea unor condiții propice pentru dezvoltarea și adoptarea IA prin schimbul de informații privind politicile, partajarea de date și investițiile în capacitățile informatice critice; ▪ promovarea excelenței în domeniul IA, „din laborator pe piață", prin instituirea unui parteneriat public-privat, construirea și mobilizarea capacităților de cercetare, dezvoltare și inovare și punerea la dispoziția IMM-urilor și a administrațiilor publice a infrastructurilor de testare și experimentare, precum și a centrelor de inovare digitală; ▪ asigurarea faptului că IA este în serviciul cetățenilor și constituie o forță pozitivă pentru societate, fiind în avangarda dezvoltării și a implementării unei IA de încredere, stimulând talentele și competențele prin sprijinirea stagiilor, a rețelelor de studii doctorale și a burselor de studii postdoctorale în domeniile digitale; ▪ consolidarea poziției de lider strategic în sectoarele și tehnologiile cu un impact puternic, inclusiv în domeniul mediului, punând accentul pe contribuția IA în ceea privește producția durabilă, sănătatea - prin extinderea schimbului transfrontalier de informații -, sectorul public, mobilitatea, afacerile interne, agricultura și robotica.
Abordarea europeană privind noile echipamente tehnice
Echipamentele tehnice acoperă o gamă largă de produse de consum și profesionale, de la roboți la mașini de tuns iarba, imprimante 3D, utilaje de construcții și linii de producție industrială. Directiva privind echipamentele tehnice, înlocuită de noul Regulament privind echipamentele tehnice, a definit cerințele de sănătate și siguranță în domeniu. Regulamentul va asigura faptul că noua generație de echipamente tehnice garantează siguranța utilizatorilor și a consumatorilor și încurajează inovarea. În timp ce noul Regulament privind IA va aborda riscurile în materie de siguranță ale sistemelor de IA, Regulamentul privind echipamentele tehnice va asigura integrarea în siguranță a sistemelor de IA în toate echipamentele tehnice. Întreprinderile vor trebui să efectueze doar o singură evaluare a conformității.
În plus, noul Regulament privind echipamentele tehnice va răspunde nevoilor pieței prin sporirea clarității juridice a dispozițiilor actuale, prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor suportate de întreprinderi prin autorizarea formatelor digitale pentru documentație și prin adaptarea taxelor achitate de IMM-uri pentru evaluarea conformității, asigurând totodată coerența cu cadrul legislativ al UE pentru produse.
Propunerile CE privind o abordare europeană în domeniile inteligenței artificiale și echipamentelor tehnice urmează să fie adoptate de Parlamentul European și statele membre în cadrul procedurii legislative ordinare. Odată adoptate, regulamentele vor fi direct aplicabile în întreaga UE.
UPB: Ecosistem de cercetare, inovare și dezvoltare de produse și servicii TIC pentru o societate conectată la Internet of Things
Universitatea Politehnica din București, prin Facultatea de Automatică și Calculatoare, în colaborare cu Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației și Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor din UPB, a finalizat zilele trecute unul dintre cele mai importante proiecte destinate dezvoltării de produse și servicii inovative din sfera Internet of Things (IoT) și a orașelor inteligente, având drept consecință directă creșterea capacității de cercetare, dezvoltare și inovare a întreprinderilor.
Denumit generic NETIO, proiectul, a cărui valoare a fost de aproximativ 3,25 milioane de euro, s-a derulat în perioada 2016 - 2021 având ca obiectiv exclusiv „Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare (CDI) în sprijinul competitivității economice și dezvoltării afacerilor" realizându-se în acest sens o serie de parteneriate în vederea transferului de cunoștințe. NETIO s-a desfășurat în cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC) 2014 - 2020.
Potrivit unui comunicat al UPB, printre obiectivele specifice incluse în NETIO se regăsesc: ▪ stimularea activităților de inovare din cadrul companiilor din domeniul IoT prin transfer de cunoștințe, dezvoltarea de cercetări în comun și accesul întreprinderilor la infrastructurile CDI ale UPB; ▪ crearea de parteneriate stabile și viabile între UPB și întreprinderile interesate, destinate dezvoltării produselor și serviciilor inovative bazate pe Internet of Things; ▪ valorificarea potențialului infrastructurilor de cercetare nou create PRECIS și CAMPUS ale UPB pentru a răspunde nevoilor de inovare ale întreprinderilor, în scopul creșterii valorii adăugate a unor produse, procese și tehnologii cerute de piață; ▪ implicarea activă a UPB în fluxul de transfer al tehnologiei în toate etapele dezvoltării de noi produse și servicii; ▪ crearea de locuri de muncă în domenii „knowledge intensive" și a oportunităților de lucru în cercetare și inovare pentru tinerii valoroși, absolvenți ai facultăților de profil; ▪ crearea unei structuri de colaborare UPB - întreprinderi, care să asigure buna funcționare a proiectului, continuarea activităților de cercetare colaborativă după finalizarea proiectului, și sustenabilitatea rezultatelor.
UVT a lansat HUB-ul „Timișoara Research in Artificial Intelligence Network (TRAIN)"
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) a lansat, la mijlocul lunii aprilie a.c., o platformă de cercetare, inovare și dezvoltare care va avea rolul de ecosistem de cunoaștere și educație bazat pe rețele și algoritmi de Inteligență Artificială (AI). Este vorba despre o platformă în care se va pilota dezvoltarea de aplicații de AI prin care UVT va deveni un HUB pentru stimularea cercetării și dezvoltării educaționale în acest domeniu, în regiunea Banatului, cu o perspectivă națională și europeană, HUB care va purta denumirea de Timișoara Research in Artificial Intelligence Network (TRAIN). În acest context, rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a precizat: „Inteligența Artificială este o direcție de învățământ și cercetare cu tradiție la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) din UVT. Peste 27 de generații de specialiști în informatică au absolvit programul de studii de masterat în Inteligența Artificială. Această continuitate este asigurată de colectivul Departamentului de Informatică, în care, în prezent, o treime dintre cadrele didactice sunt specializate în inteligența artificială. Subiectele din domeniul Inteligenței Artificiale au consacrat colectivul de cercetare de la FMI ca pe un grup avansat de cercetare în tematicile sistemelor multi-agenți, sistemelor expert, meta-euristicilor, rețelelor neuronale, calculului natural, explorării datelor, optimizărilor multicriteriale. Alte subiecte intens invocate în prezent în dezbaterile publice, precum Big Data, Machine Learning, Deep Learning, sunt subiectele asupra cărora se apleacă acum colectivul de cercetare din UVT, în proiectele aflate în derulare, cu finanțare națională sau europeană, lucrând în cooperare cu colegi din alte domenii, la aplicații practice".
Evenimentul a reprezentat un pas semnificativ pe care Universitatea de Vest din Timișoara l-a făcut către companiile din regiune, mai ales către cele care sunt interesate de AI. „Lor dorim să le prezentăm competențele disponibile și să le arătăm o punte de comunicare deschisă permanent, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor companiilor, atât în ceea ce privește absolvenții, cât și pentru rezolvarea unor probleme deschise din domeniul AI (...)", se menționează într-un comunicat al UVT.
Microsoft: Peste 30 de milioane de persoane au dobândit abilități digitale în timpul pandemiei, la nivel global
Peste 30 de milioane de persoane din 249 de țări au dobândit abilități digitale în timpul pandemiei, pe durata ultimului an, prin intermediul unii program de training global lansat de Microsoft. Potrivit unui comunicat al companiei de tehnologie, în 2021, odată cu demararea următoarei etape a programului, alături de LinkedIn, acesta vizează să ajute 250 000 de companii să recruteze candidații care dețin competențele potrivite.
Prin programul global de training demarat la jumătatea anului trecut, Microsoft își propunea să sprijine 25 de milioane de persoane de la nivel global în dezvoltarea competențelor digitale. De la muncitori în uzine până la vânzători și șoferi de camioane care au fost disponibilizați, milioane de oameni au apelat în timpul pandemiei la cursurile online puse la dispoziție de GitHub, LinkedIn și Microsoft, cu scopul de a se pregăti pentru locurile de muncă cu cea mai mare cerere pe piață, precum serviciile pentru clienți, managementul de proiecte și analiza datelor.
Pentru acest an, LinkedIn intenționează să le ofere solicitanților de locuri de muncă oportunitatea de a-și demonstra cunoștințele și abilitățile, iar angajatorilor noi instrumente pentru a se conecta cu aceștia pe baza competențelor lor profesionale, printre care: varianta-pilot a LinkedIn Skills Path, noi funcții pentru personalizarea profilului de LinkedIn și acces extins la Skills Graph de la LinkedIn.
Pe de altă parte, resursele Microsoft vor veni în completarea activităților derulate de LinkedIn pentru a promova oportunitățile vaste de dezvoltare a competențelor digitale, incluzând Career Coach - o aplicație Microsoft Teams pentru Educație, dezvoltată cu ajutorul LinkedIn, care le oferă studenților posibilitatea de a primi consultanță personalizată pentru orientarea în carieră.
În cadrul inițiativei comune, Microsoft a lucrat îndeaproape cu organizațiile nonprofit partenere, pentru a oferi asistență completă prin programe de coaching, mentorat și networking unui număr de aproape șase milioane de cursanți.
„Microsoft va aplica aceste lecții la o scară mai mare și anunță un nou serviciu online, Career Connector, care va ajuta, în urmatorii trei ani, 50 000 de persoane care își caută un loc de muncă să-și asigure un job în domenii care vizează tehnologia. Această inițiativă se va axa pe cursanții care și-au dezvoltat competențe prin intermediul partenerilor Microsoft din sectorul nonprofit și din sectorul de învățământ, în special femei și minorități slab reprezentate în domeniul tehnologic", se menționează în comunicat.