English
Informații de actualitate au readus în prim-plan preocupări majore din sfera educației publice, în strânsă conexiune cu transformările care au loc pe piața muncii, sub impactul noilor procese și fenomene caracteristice revoluției științifico-tehnice. În condițiile în care, așa cum se constată în plan național, sunt necesare reforme structurale în sfera învățământului public, demersurile pe care le consemnăm se constituie nu numai în teme de reflecție pentru comunitatea inginerească, ci și în premise pentru conceperea și aplicarea unor programe care pot și trebuie să facă față noilor riscuri și provocări.
Evenimente la Universitatea „Dunărea de Jos" din Galați
Expoziția foto-documentară „În lumina culturii - opera lui Anghel Saligny"
Universitatea Dunărea de Jos din Galați, prin Facultatea de Inginerie, a găzduit, până la finalul lunii iunie, în holul corpului D din strada Domnească nr. 111, expoziția foto-documentară comemorativă În lumina culturii - opera lui Anghel Saligny, realizată cu prilejul împlinirii a 96 de ani de la trecerea în eternitate a marelui savant român născut la Șerbănești, pe atunci, în județul Tecuci.
Evenimentul a fost organizat sub egida Bibliotecii Academiei Române, de către Asociația pentru educație socio-emoțională Combat Stress RO din București, în cadrul proiectului național Valori și modele naționale în educația românească, în colaborare cu Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Academia de Științe Tehnice din România, Direcția Județeană pentru Cultură Galați, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Serviciile Județene ale Arhivelor Naționale Galați și Brăila, Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității la Dunărea de Jos, Muzeul Portului Constanța, Muzeul CFR București, Societatea Națională a Sării SALROM - Sucursala Târgu Ocna, Asociația Psiterra din Iași.
Expoziția a inclus 23 de tablouri în care sunt prezentate schițe ale teledinamicului de la Târgu Ocna, imagini ale Podului de la Cernavodă, ale Pavilionului regal din Portul Constanța și ale silozurilor din porturile Constanța, Galați și Brăila și 22 de tablouri cu imagini recente și de arhivă, puse la dispoziție de serviciile județene ale arhivelor naționale din Galați și Brăila și Direcția Județeană pentru Cultură Galați. În premieră, au putut fi admirate, doar în ziua vernisajului, câteva dintre obiectele personale care au aparținut marelui savant Anghel Saligny, printre care și mistria de argint cu care regele Carol I a pus piatra de temelie la Portul Constanța.
„Este o expoziție itinerantă care a trecut prin București, Constanța și Cernavodă și se va opri la Tecuci. Orașul Galați nu putea lipsi din acest traseu, mai ales că personalitatea lui Anghel Saligny este legată de portul Galați prin operele sale de patrimoniu", a declarat prof. univ. dr. Cătălin Fetecău, președintele Senatului Universității.
Vernisajul a avut loc la 17 iunie și a fost precedat de o slujbă comemorativă, ținută de un sobor de preoți chiar la statuia inginerului, aflată în fața Facultății de Inginerie. Cu acest prilej, prof. univ. dr. ing. Cătălin Fetecău a depus o coroană de flori.
A fost încă un moment de evocare a operei și personalității lui Anghel I. Saligny, academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești. Pe baza unor invenții proprii, Anghel Saligny a construit, în premieră mondială, silozurile din beton armat, de la Brăila (1888) și Galați (1889), la numai două decenii după ce francezul Joseph Monier (1823 - 1906) obținuse, în 1867, primul brevet pentru elemente de construcții (grinzi, plăci, stâlpi) din beton armat, acest material puțin studiat în acele timpuri. Silozurile proiectate și executate, sub directa îndrumare a lui Anghel Saligny, puteau cuprinde peste 25 000 tone cereale (aveau 30 m x 120 m la bază și peste 18 m înălțime). Lucrarea sa cea mai importantă este proiectarea în 1888 și construcția podului peste Dunăre de la Cernavodă, (1890 - 1895) care era, la acea vreme, cel mai lung din Europa și printre cele mai importante poduri metalice cu deschidere mare din lume. Proiectul elaborat de Saligny aducea două mari inovații în construcția de poduri: sistemul nou de grinzi cu console pentru suprastructura podului și folosirea oțelului moale în locul fierului ca material de construcție pentru tabliere de poduri.
Internaționalizare pentru dezvoltare instituțională la Universitatea „Dunărea de Jos" din Galați - IDel (UGAL)21
Evenimente cu participanți din lumea întreagă, o zi dedicată studenților străini, informații utile despre Universitatea Dunărea de Jos din Galați (UDJG) traduse în germană și italiană, un film de prezentare a instituției de învățământ superior pentru străini, participări la târguri de oferte educaționale din țară și străinătate și discuții cu privire la posibilitatea înființării unor noi programe de studii care să asigure competențe la nivel internațional. Acestea sunt câteva dintre beneficiile Proiectului „Internaționalizare pentru dezvoltare instituțională la Universitatea Dunărea de Jos din Galați" - IDeI (UGAL)21, finanțat din Fondul de Dezvoltare Instituțională (FDI 2021) - derulat de la finele lunii mai până la sfârșitul anului, de UDJG. Obiectivele principale ale proiectului sunt: îmbunătățirea calității programelor educaționale, a cercetării științifice, precum și a serviciilor pentru studenți și creșterea reputației și a vizibilității UDJG din perspectiva poziției în clasamentele internaționale.
„În condițiile în care mobilitatea, schimburile și atragerea de studenți și cadre didactice internaționale rămân principalele modalități de internaționalizare a învățământului superior în România, se impune necesitatea abordării unor metode noi, care să ofere posibilitatea creșterii vizibilității, astfel încât studenții, profesorii și cercetătorii care nu sunt beneficiari ai mobilităților să aibă posibilitatea să dobândească competențele necesare într-o lume globalizată. Actualul proiect tine cont și de necesitatea adaptării metodelor de internaționalizare la contextul pandemic, prin organizarea și desfășurarea de evenimente științifice și culturale la care să se înregistreze o participare din partea cât mai multor țări", a explicat prof. univ. dr. ing. Cătălin Fetecău, directorul proiectului.
Astfel, până la sfârșitul acestui an se vor organiza la Dunărea de Jos următoarele evenimente: Conferința internațională UGAL - Dialoguri culturale și științifice, Conferința internațională Polymer Processing in Engineering - PPE 2021, ajunsă la cea de-a VI-a ediție, și Ziua internaționalizării la UDJG. În plus, se vor actualiza informațiile de pe platforma studyinromania.ro, aplicație mobilă a instituției gălățene, se va completa website-ul oficial al UDJG (www.ugal.ro) cu traduceri în limbile germană/italiană. Se va discuta posilibitatea înființării unor programe noi de studii, care să asigure competențe la nivel internațional și se vor amenaja două spații pentru desfășurarea de activități cu studenții străini. Participanții la proiect vor avea posibilitatea să meargă la târguri internaționale și să viziteze universități partenere sau să publice în reviste de prestigiu/să participe la manifestări științifice din afara granițelor pe spezele universității.
Bugetul proiectului este de 470 000 de lei, din care peste jumătate reprezintă finanțarea de la Ministerul Educației.
Daniela Bogdan
Laboratorul „EMERSON - Soluții de automatizare a proceselor chimice", inaugurat la UBB
Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a inaugurat zilele trecute laboratorul EMERSON - Soluții de automatizare a proceselor chimice. Potrivit unui comunicat al UBB, acesta este primul laborator dedicat soluțiilor de automatizare a proceselor chimice, cu tehnologie de ultimă oră din industrie, inaugurat de compania EMERSON într-o universitate românească și primul finanțat integral în UBB. „Universitatea noastră s-a angajat într-o direcție world-class pe care și-au asumat-o marile universități ale lumii, direcție care presupune activarea permanentă a tuturor celor trei componente academice de bază: componenta educațională, componenta de cercetare-dezvoltare-inovare, precum și legătura cu societatea/comunitatea. Am depășit acea mentalitate învechită conform căreia doar universitatea este cea care generează cunoaștere/inovare pe care o transferă apoi spre societate/comunitate; suntem conștienți că și societatea poate veni spre noi cu soluții inovative, astfel încât relația să fie una bidirecțională și, în final, eficientă. Laboratorul Emerson este un exemplu de astfel de relație bidirecțională, care servește toate componentele academice menționate anterior. Eu încerc mereu să amintesc că suntem în cea de-a patra revoluție industrială, care are informația ca o componentă principală, iar consecințele sunt foarte strâns legate de interacțiuni de tip cyber-physical și de automatizări complexe. Emerson, ca unul din liderii globali în inginerie/tehnologie, alături de UBB, o universitatea globală la nivel academic, își aduc astfel, împreună, contribuția la cea de-a patra revoluție industrială, ilustrând bine relația bidirecțională de care avem nevoie astăzi", a afirmat rectorul UBB, prof. univ dr. Daniel David, cu ocazia inaugurării laboratorului.
Prezent la inaugurarea laboratorului, managerul general al companiei EMERSON, Alina Negru, a subliniat importanța colaborării cu mediul universitar: „De 15 ani avem o colaborare frumoasă cu UBB, pe diferite segmente, de la servicii financiare până la subiecte precum informatică, fizică și chimie. De-a lungul acestor ani, am abordat mai multe direcții de cooperare, precum programe de mentorat studenți, traininguri, școli de vară, engineering bootcamps, dar și multe alte tipuri de activități educaționale. Consider că acest transfer de know-how între universitate și studenți îi va motiva pe aceștia, atunci când se realizează pe plan profesional, să se întoarcă spre universitate și să împărtășească, la rândul lor, cunoștințele pe care le-au dobândit de-a lungul timpului". Colaborarea între UBB și EMERSON va continua atât din punctul de vedere al funcționării laboratorului, cât și în direcția inițierii unor programe curriculare în vederea pregătirii cât mai eficiente și aplicate a studenților pentru intrarea pe piața muncii.
Ingineria, printre cele mai atractive specializări în anul universitar 2020/2021
În anul școlar/universitar recent încheiat (2020/2021), populația școlară din sistemul național de educație a fost de 3,495 milioane elevi și studenți, în scădere cu 31 600 comparativ cu anul școlar/universitar precedent, potrivit informațiilor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Populația școlară a crescut comparativ cu anul școlar/universitar precedent în învățământul profesional (+8,9%), învățământul superior (+3,2%), respectiv în învățământul liceal (+0,4%). Numărul absolvenților din anul școlar/universitar 2019/2020 a fost 514.900 elevi și studenți, în creștere cu 2,4% comparativ cu anul școlar/universitar precedent.
20,3% din totalul studenților se regăsesc în specializările inginerie, prelucrare și construcții
În perioada analizată, aproape jumătate din populația școlară s-a regăsit în învățământul primar și gimnazial (45,5%), iar circa o treime în învățământul liceal și cel antepreșcolar și preșcolar (17,8%, respectiv 15,0%). Din totalul populației școlare cuprinsă în sistemul de educație, 73,0% au fost elevii și studenții care au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul școlar/universitar precedent, învățământul profesional, învățământul superior și învățământul liceal sunt nivelurile care au înregistrat creșteri ale populației școlare (+8900 elevi, +17 200 studenți, respectiv +2400 elevi). În învățământul postliceal au fost înscriși 91 800 elevi, acest nivel educațional fiind cel mai puțin reprezentat în totalul populației școlare (2,6%). Învățământul primar și gimnazial, precum și antepreșcolar și preșcolar au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscriși în anul școlar 2020/2021 față de cel anterior (-33 200, respectiv -26 100). Populația școlară a fost cuprinsă cu preponderență (94,7%) în unitățile școlare publice.
Pe niveluri educaționale, cele mai semnificative ponderi ale elevilor și studenților înscriși în unitățile din învățământul public s-au regăsit în învățământul superior (87,8%), respectiv postliceal (51,8%).
Gradul de cuprindere în învățământ al elevilor din grupa de vârstă 11 - 14 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (88,4%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă. În anul universitar 2020/2021 au fost înscriși în învățământul superior 560 500 studenți, din care 55,0% au fost studente. Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învățământul superior au fost cele din grupa afaceri, administrație și drept (24,5% din totalul studenților), respectiv inginerie, prelucrare și construcții (20,3% din totalul studenților).
În profil teritorial, populația școlară din anul școlar/universitar 2020/2021 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (601 100 persoane), respectiv București-Ilfov (517 600). Distribuția populației școlare pe regiuni de dezvoltare și niveluri educaționale față de totalul fiecărei regiuni arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învățământul primar și gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,1%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învățământul postliceal din regiunile Centru și București-Ilfov (câte 2,0% fiecare). În învățământul superior, ponderea numărului de studenți înscriși față de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea București-Ilfov (34,4%).
În medie, 15 elevi și studenți la un cadru didactic
În anul școlar/universitar care tocmai s-a încheiat, personalul didactic din cadrul sistemului educațional a însumat 235.600 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populația școlară și numărul cadrelor didactice a fost 15 elevi și studenți la un cadru didactic. Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul sistemului educațional preuniversitar (78,6%), cât și pe nivelurile de educație: antepreșcolar și preșcolar (99,7%), primar și gimnazial (81,1%), postliceal (78,6%), liceal (72,4%) și profesional (67,5%).
130 300 absolvenți cu diplomă ai învățământului superior
Numărul absolvenților din perioada analizată aparținând nivelurilor educaționale gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licență, master și doctorat, cursuri postuniversitare și programe postdoctorale de cercetare avansată) a fost 514 900 elevi și studenți. Preponderente au fost absolventele, în număr de 270 300, reprezentând 52,5%. Din totalul absolvenților, 83,1% au finalizat un nivel educațional în mediul urban, restul în mediul rural.
În 2020, 41% din populația UE cu vârsta între 25 și 34 de ani avea studii superioare complete
♦ În România, ponderea a fost de 25%
Datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) relevă că, anul trecut, 41% din populația UE cu vârsta între 25 și 34 de ani avea studii superioare complete. În rândul statelor UE, cele mai scăzute ponderi ale populației care deține diplome în învățământul terțiar se înregistrează în România (25%), Italia (29%), Ungaria (31%), Bulgaria și Cehia (ambele cu 33%), iar cele mai ridicate în Luxemburg (61%), Irlanda și Cipru (ambele cu 58%), Lituania (56%) și Olanda (52%). Statele membre ale UE și-au stabilit ca obiectiv, până în 2030, creșterea la 45% a procentajului populației UE cu vârsta între 25 și 34 de ani cu studii superioare complete. Din acest punct de vedere, 11 state membre ale UE și-au îndeplinit acest obiectiv privind nivelul de educație terțiară: Belgia, Danemarca, Irlanda, Spania, Franța, Cipru, Lituania, Luxemburg, Olanda, Slovenia și Suedia.
Educația terțiară este nivelul de educație oferit de universități, universități tehnice, institute de tehnologie și alte instituții care acordă diplome academice sau certificate de competență profesională superioară.
Există o diferențiere clară pe genuri în rândul celor cu educație terțiară: un procentaj mai ridicat de femei (46%) cu vârsta între 25 și 34 de ani avea studii superioare complete, comparativ cu bărbații (35%). Deși procentajul bărbaților cu educație terțiară a crescut în ultimii zece ani, ritmul de creștere a fost mai lent decât în cazul femeilor. Ca rezultat, disparitatea între femei și bărbați a urcat la 10,8 puncte procentuale (pp), de la 9,4 pp în 2011.
Analizând diferențele dintre grupele de vârstă care dețin diplome în învățământul terțiar, există o diferență clară: 36% din populația UE cu vârsta între 25 și 54 de ani avea studii superioare complete, față de 22% în cazul celor cu vârsta între 55 și 74 de ani.
Cele mai mari diferențe între grupele de vârstă erau în Irlanda (25 pp), Luxemburg și Cipru (ambele cu 24 pp), Polonia (22 pp) și Malta (21 pp). La polul opus, diferențe sub zece puncte procentuale erau în: Bulgaria și Ungaria (ambele cu 9 pp), Germania și Estonia (ambele cu 6 pp).