English
După cum am mai informat, în zilele de 29 - 30 octombrie a.c., s-a desfășurat, la Baia Mare (județul Maramureș), Forumul Național al Asociației Generale a Inginerilor din România, Ediția a III-a, cu tema „Resursele Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest și valorificarea acestora". Au fost examinate aspecte majore legate de punerea în valoare a resurselor solului, subsolului, a potențialului uman, a transportului rutier, feroviar și aerian. Lucrările prezentate vor fi sintetizate într-un document care va fi înaintat instituțiilor interesate din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, în vederea fundamentării unor noi măsuri menite să asigure, în continuare, progresul economico-social al acestei importante zone a țării, în contextul strategiilor care acoperă întreg teritoriul României, strategii integrate organic în politicile Uniunii Europene.
Reînnodarea firului unor valoroase tradiții
Lucrările au fost deschide de prof. univ. asoc. dr. ing. EUR ING DHC Mihai MIHĂIȚĂ, președintele AGIR, președinte de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, care i-a salutat pe participanți și a subliniat importanța acestei reuniuni științifice de prestigiu. De asemenea, a evocat momente din istoria AGIR, situând evenimentul de la Baia Mare în ansamblul evoluției comunității inginerești românești, în diferitele etape ale dezvoltării țării, structurate pe unitățile administrativ-teritoriale, așa cum au fost stabilite în ultimul secol și jumătate. Astfel, a relevat că „Asociația Generală a Inginerilor din România s-a înființat la 12 august 1918. Scopurile AGIR pot fi grupate în următoarele sfere de preocupări: creșterea rolului tehnic și economic, promovarea progresului întregii țări, susținerea intereselor comunității inginerești, sporirea contribuției acesteia la rezolvarea cerințelor curente și de perspectivă ale societății românești.
Congresele AGIR au avut loc anual, începând cu 1921, la Iași, Timișoara, București, Cluj, Chișinău, Cernăuți, Oradea, Constanța, Arad, Craiova, Brașov, iar din 1931 la un interval de doi ani, la Galați, Iași, București. În cadrul congreselor se dezbăteau, cu precădere, probleme tehnice și economice ale zonelor respective.
Începând cu anul 2019, s-a reluat o valoroasă tradiție prin organizarea, la Craiova, a Forumului Național AGIR, eveniment care a prilejuit analizarea resurselor specifice regiunii Oltenia. Ulterior, în anul 2023, Forumul a avut loc la Buzău, cu accent pe potențialul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est.
Pentru a treia ediție a fost aleasă Regiunea Nord-Vest, respectiv desfășurarea acesteia la Baia Mare. Ne propunem să organizăm astfel de reuniuni încât să acoperim toată țara (această trecere în revistă a fost însoțită de prezentarea vizuală a momentelor respective din activitatea AGIR)".
Tot în cuvântul de deschidere, s-a subliniat că „Regiunea Nord-Vest este caracterizată printr-o diversitate geografică și naturală semnificativă: terenuri fertile în zonele de câmpie și colinare, resurse forestiere importante în zona montană, un patrimoniu hidrografic bogat, precum și un subsol cu zăcăminte valoroase de metale neferoase și alte resurse minerale. Toate acestea se constituie în premise solide pentru dezvoltarea agriculturii, industriei, turismului, precum și a unor domenii emergente, cum sunt economia circulară și energiile din surse regenerabile.
Regiunea este traversată de cinci drumuri europene, are în construcție o autostradă, beneficiază de trei aeroporturi internaționale și are o rețea de cale ferată echilibrată.
Cele mai importante orașe ale regiunii, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, Zalău, Satu Mare și Bistrița reprezintă poli de dezvoltare economică nu numai pentru această zonă, ci și la scară națională.
În același, timp, Transilvania de Nord este o regiune multi-etnică, în care trăiesc împreună români, maghiari (aproximativ 37% din totalul populației maghiare din țară), germani, armeni, romi ș.a.
Totodată, această regiune beneficiază de o resursă umană competitivă, susținută de centre universitare și de cercetare de prestigiu, precum cele din Cluj-Napoca, Oradea și Baia Mare. Această dimensiune intelectuală este esențială pentru valorificarea inteligentă, sustenabilă a resurselor naturale și a celor economice, îmbogățite încă din cele mai străvechi timpuri.
În acest context, reuniunea științifică de la Baia Mare își propune să ofere un cadru ideatic riguros pentru prezentarea unor studii, cercetări și analize care vizează nu doar identificarea resurselor, ci și modelele de valorificare viabile, compatibile cu exigențele tranziției ecologice, digitalizării și incluziunii socio-economice.
Într-o lume în care incertitudinile sunt regula, iar certitudinile excepția, avem și - cu siguranță - vom avea, prin inginerii români, potențialul și determinarea necesare pentru identificarea și aplicarea de soluții menite să asigure, în continuare, progresul economico-social al României."
Președintele AGIR a adresat mulțumiri speciale organizatorilor evenimentului, care au făcut posibilă desfășurarea unei întâlniri academice de o asemenea amploare și relevanță.
De asemenea, a apreciat sprijinul partenerilor instituționali, Consiliile Județene din Regiunea de Dezvoltare
Nord-Vest, Administrațiile Locale și Direcțiile de specialitate regionale și județene, precum și al tuturor celor care contribuie, direct sau indirect, la promovarea cunoașterii, la dezvoltarea Regiunii Nord-Vest.
A mulțumit tuturor pentru prezență, implicare și interesul acordat reuniunii și a urat succes în prezentarea lucrărilor și în dialogul științific care va urma, în speranța că această manifestare „va aduce contribuții valoroase la înțelegerea și dezvoltarea sustenabilă a resurselor regiunii".
În continuare, au fost primite cu mult interes mesajele conf. univ. dr. ing. ec. Dinu DARABĂ, prorector al Centrului Universitar Nord din Baia Mare, Florian-Valeriu SĂLĂJEANU, prefectul județului Maramureș, Vlad DURUȘ, vicepreședinte al Consiliului Județean Maramureș, Ioan Doru DĂNCUȘ, primarul municipiului Baia Mare, prof. univ. dr. ing. DHC Gheorghe MANOLEA, vicepreședinte al AGIR, președintele Sucursalei Dolj, conf. univ. dr. ing. Aurel CHERECHEȘ, președintele Filialei AGIR Cluj, precum și ale altor reprezentanți ai autorităților locale și ai mediului de afaceri. Mesajele au conținut numeroase și importante informații și evaluări referitoare la strategii și programe care concretizează obiective pe termen mediu și lung, consonante cu principalele tendințe ale actualei etape a revoluției științifico-tehnice.
La lucrările pe Sesiuni, specialiști, întreprinzători, manageri, cadre didactice au detaliat argumentat modalitățile prin care resursele naturale, capacitățile existente și forța de muncă pot și trebuie valorificate într-o viziune unitară, de largă perspectivă. Astfel, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest urmează să cunoască ritmuri de progres economic și social pe măsura potențialului de care dispune, proces integrat organic în ansamblul economiei noastre naționale.
În cele ce urmează, vom ilustra aceste caracteristici ale Forumului cu prezentarea mai amplă a câtorva aspecte esențiale dezbătute de participanți în cadrul temei centrale a lucrărilor.
O deviză puternic stimulativă: „Construim oportunități, dezvoltăm comunități"
Această deviză a Agenției de Dezvoltare Nord-Vest a fost detaliată și aprofundată pe tot parcursul lucrărilor Forumului. Cum lesne se poate observa, accentul se pune pe valorificarea potențialului existent prin punerea în operă a oportunităților în folosul comunităților componente ale întregii Regiuni, astfel încât beneficiile să ajungă la fiecare locuitor.
Bunăoară, rețeaua rutieră se înscrie pe o lungime de 420 de kilometri pe două coridoare europene esențiale, respectiv Rin - Dunăre și Marea Baltică - Marea Neagră - Marea Egee. Pe ansamblul Regiunii, rețeaua de drumuri include 12 738 km. La rândul lor, aeroporturile din Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea și Satu Mare facilitează legăturile nu numai cu celelalte zone ale țării, ci și cu destinații europene și extracontinentale de primă importanță. Rețeaua feroviară (la care ne vom referi mai pe larg în aceste pagini) cuprinde două magistrale care - și ele - se înscriu pe coridoarele europene menționate. Evident, aceste legături în curs de modernizare au un rol important în realizarea tuturor obiectivelor de dezvoltare economico-socială a Regiunii.
Conceptul de dezvoltare regională într-o viziune inginerească
Atât în mesajele transmise în deschiderea Forumului, cât și în mai multe comunicări prezentate în Sesiuni, tema dezvoltării regionale a fost abordată, în multiplele ei fațete, prin prisma gândirii și acțiunii inginerești. Din această perspectivă, s-au relevat elemente deosebit de importante ale experienței acumulate în cei 27 de ani de la constituirea Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Accentul s-a pus pe proiectele finalizate sau pe cele în curs de elaborare și aplicare, astfel încât potențialul existent să fie valorificat la cote tot mai înalte.
Pe tot parcursul lucrărilor s-au adus în atenția participanților date și fapte care atestă contribuția esențială a inginerilor la elaborarea și punerea în practică a Programului Regional Nord-Vest pentru perioada 2021 - 2027. Programul a fost aprobat în mai multe variante îmbunătățite, cea mai recentă dintre ele fiind actualizată la 29 iulie 2025.
În prefața la Programul la care s-au referit numeroși vorbitori se precizează că se are în vedere ca Regiunea Nord-Vest „să fie competitivă prin inovare, să dispună de localități smart, prietenoase cu mediul, să fie accesibilă pentru toate mijloacele de transport, care să se definească prin infrastructuri moderne în materie de educație, sănătate, turism". În cursul lucrărilor, s-a remarcat deseori că este vorba despre domenii în care creativitatea inginerească are cel mai larg câmp de manifestare.
Unitatea în diversitate
Pe domenii, comunicările și referatele au fost susținute de conf. univ. dr. ing. habil. Mirela COMAN și prof. dr. ing. habil. Oliviu MATEI (resursele solului), dr. ing. dr. ec. Nicolae BUD, ing. geolog Alexandru NICOLICI, prof. univ. dr. ing. Ioan BUD, ș.l. dr. ing. Dorel GUȘAT (resursele subsolului), Ionuț ROMAN (resurse demografice), Isabella Corina CSISZAR (resurse culturale), ing. Costel BORCA și ec. Oana OȘAN (resurse umane), ec. Ionuț CARABA (transportul aerian), ing. Alexandru Leonard POP, ing. Radu ZLATIAN (transportul feroviar). Toate comunicările și referatele au fost completate cu date relevante și cu propuneri de reprezentanții direcțiilor de specialitate din unitățile administrativ-teritoriale din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, ceea ce a permis o mai bună cunoaștere a stărilor de fapt și o elocventă privire spre viitor de pe pozițiile autorităților publice.
Pe parcursul lucrărilor Forumului au revenit frecvent datele obiective de la care pornesc toate demersurile menite să dezvolte Regiunea Nord-Vest în siajul evoluțiilor înregistrate la dimensiunile întregii țări. Astfel, suprafața totală a Regiunii este de 34 159 km2, populația depășește 2,7 milioane de locuitori, numărul total al localităților este de 1908, din care 35 de orașe (dintre acestea, 15 sunt municipii) și 386 comune (fiecare, în medie, cu cinci-șase sate).
Întrucât nu dispunem de spațiul necesar pentru prezentarea, în detaliu, a lucrărilor pe Sesiuni, vom recurge la câteva sistematizări tematice în vederea conturării unei imagini cât mai fidele a desfășurării întregului Forum.
Premise - acțiuni - rezultate
Cum este firesc, punctul de plecare în abordarea temelor înscrise în Programul Forumului l-a constituit analiza, în dinamica lor specifică, a resurselor umane. Din acest motiv s-a acordat cea mai mare atenție creșterii gradului de ocupare în vederea acoperirii necesităților din prezent și din viitorul previzibil. Cele mai multe intervenții pe această temă vitală s-au constituit în răspunsuri la următoarea întrebare: cum să se transforme potențialul existent (dar ineficient utilizat) în realități, în vector de creștere și dezvoltare a Regiunii Nord-Vest?
Analizele au luat în calcul potențialul creativ al unor generații succesive, precum generația silențioasă (cei născuți în perioada 1928 - 1945), generația Baby Boomer (cei născuți în perioada 1946 - 1964), generația X (cei născuți în perioada 1965 - 1979), generația Y - millennials (cei născuți în perioada 1980 - 1994), generația Z (cei născuți în perioada 1995 - 2009) și generația Alfa (cei născuți în perioada 2010 - 2024). S-a recurs și la estimări privind generația Beta (cei care se vor naște până în anul 2039).
Motivațiile componenților forței de muncă sunt diverse; ele pornesc de la necesitatea supraviețuirii, a asigurării unui trai mai bun, până la afirmarea identității pentru a îndeplini un anumit scop în viață, mai ales prin atingerea unui grad mai înalt de prestigiu și prin posibilitatea de manifestare a creativității, a inovării sub cele mai diverse aspecte.
Pe acest fond de obiective și opțiuni, rata șomajului în Regiunea Nord-Vest este de numai 2,72%, comparativ cu media pe țară de 5,6%. Numai Municipiul București se situează sub 1% șomeri din totalul populației cu vârsta de muncă.
În condițiile menționate, agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și-au concentrat activitățile asupra formării profesionale în așa fel încât să fie acoperită cererea centrată pe sectoarele în care se înregistrează un deficit de forță de muncă. În toate aceste acțiuni sunt antrenați și mulți ingineri.
(imagine 5)
Dependențe și interdependențe
Un subiect de mare interes l-a constituit modul în care se interferează și se influențează reciproc procese și fenomene locale (orașe, comune) cu cele județene, regionale și naționale. Sub denumirea generică de „contagiune economică" au fost abordate aspecte de fond, precum cele referitoare la guvernanța corporativă, managementul crizelor, cooperarea interramuri, parteneriatele public-privat, mobilitatea capitalului și forței de muncă, relația dintre diferite ecosisteme. În ceea ce privește acest ultim element, accentul s-a pus pe identificarea influenței pe care resursele naturale o au asupra tuturor componentelor vieții economico-sociale. Nu numai dezvoltarea localităților, ci și căile de comunicații, repartizarea alocărilor bugetare și a fondurilor europene nerambursabile, rețeaua comercială și multe alte domenii ale vieții cotidiene evoluează în directă corelare și chiar subordonare în raport cu măsura în care se valorifică, în fiecare unitate administrativ-teritorială, resursele naturale.
Ansamblul dependențelor de tipul celor evocate a fost luat în considerare în intervențiile consacrate preocupărilor de ordin strategic. Pe bună dreptate, s-a afirmat că „așa cum este strategia, așa este și dezvoltarea". Fără o viziune strategică devine imposibilă fructificarea avantajelor comparative și competitive la toate nivelurile decizionale structurate tocmai de rețeaua de entități administrativ-teritoriale. Numeroase exemple, mai ales din județul Maramureș, au confirmat valabilitatea strategiilor care țin seama de considerentele conceptuale conținute în mai multe comunicări și referate prezentate la Forum. Deosebit de importantă s-a dovedit orientarea strategică spre dezvoltarea ramurilor și subramurilor care se afirmă drept prioritare în condițiile desfășurării actualei etape a revoluției științifico-tehnice. Reindustrializarea pe baza acestor tendințe reprezintă „cheia" unui viitor prosper în toate sferele vieții economico-sociale. Aceasta a fost și una dintre concluziile principale ale tuturor intervențiilor în cele două Sesiuni ale Forumului.
Realismul proiectelor și susținerea lor financiară
Programele de finanțare nerambursabilă din fonduri europene sunt concretizate și la nivel regional prin alocări consistente. Pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, aceste fonduri depășesc 1,3 miliarde de euro în intervalul
2021 - 2027. Este vorba despre opt Programe, respectiv cele care vizează incluziunea socială, sănătatea, dezvoltarea durabilă, transportul, educația și ocuparea forței de muncă, creșterea inteligentă, digitalizarea și instrumentele financiare, precum și asistența tehnică. Prioritățile privesc diminuarea disparităților teritoriale sub toate aspectele, dezvoltarea sustenabilă, sprijinirea cooperării regionale, europene și globale, atragerea unui volum mai mare de investiții directe, autohtone și străine.
Potrivit programelor menționate, s-au stabilit și obiective specifice, eșalonate în timp. Exemple semnificative în acest sens au fost prezentate la Forum. Pentru reliefarea importanței unor preocupări relevante, s-au scos în evidență numeroase elemente, precum crearea și consolidarea zonelor metropolitane Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Zalău, Oradea și promovarea mobilității urbane. Zonele metropolitane au devenit poli ai progresului care influențează direct și indirect evoluția tuturor localităților din Regiune, iar mobilitatea urbană facilitează legăturile interregionale pe întreaga arie a activităților economico-sociale. Este de remarcat că în ambele domenii s-au materializat sau sunt în curs de finalizare 78 de proiecte pentru care se alocă peste 330 milioane de euro.
Forța de convingere a argumentelor
Este, de asemenea, interesant de consemnat ponderea semnificativă a documentelor în argumentările participanților la Forum referitoare la potențialul existent și la căile de valorificare superioară a acestuia. O asemenea „pată de culoare" a fost oferită, de această dată, printr-o impresionantă colecție filatelică prin care s-a atestat vechimea patrimoniului feroviar, modernizat în mai multe perioade ale istoriei. În prezent, este o temă majoră în ansamblul proiectelor de adaptare a serviciilor publice la cerințele actuale și la cele anticipate de Programele de dezvoltare, mai ales cel aprobat pentru finalul exercițiului financiar 2021 - 2027. Astfel, au fost marcate mai multe date dintre cele mai semnificative: 137 de ani de la inaugurarea primei gări din Baia Mare și 55 de ani de la darea în funcțiune a actualei gări, 140 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Baia Mare - Satu Mare, 120 de ani de la momentul dării în exploatare a liniei CFR Baia Mare - Jibou. Același interval s-a înregistrat în cazul liniei Baia Mare - Baia Sprie. S-au marcat și alte aniversări, între care cea a liniei Salva - Vișeu construită în mare parte prin muncă patriotică (realmente voluntară) în primii ani postbelici.
Aducerile-aminte au fost însoțite de date și fapte care vizează materialul rulant, aflat - și el - în curs de modernizare, așa cum s-a demonstrat în comunicarea privind modernizarea locomotivelor construite la Craiova, locomotive folosite și la transportul feroviar din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, cu legături directe în țările vecine.
De asemenea, în cursul lucrărilor au fost readuse în atenție aspecte legate de valorificarea subsolului, tradiționala activitate care, în ultimul timp, din motive bine cunoscute, s-a diminuat considerabil. Tradițiile, însă, rămân vii în amintirea generațiilor actuale, întrucât înaintașii generației actuale și-au înscris numele la loc de cinste nu numai în istoria zonei, ci și în cea a țării întregi, prin contribuții esențiale la dezvoltarea tuturor zonelor țării, întrucât au constituit baza materială a unor progrese de necontestat.
*
În concluziile formulate de organizatorii Forumului Național al Asociației Generale a Inginerilor din România s-a apreciat că prin astfel de reuniuni științifice - desfășurate succesiv în Regiunile de Dezvoltare ale țării - se creează un cadru deosebit de favorabil pentru schimb de idei, de experiență în vederea identificării de noi căi și mijloace de asigurare a progresului economic și social al întregii țări. Prin asemenea demersuri apare pe prim-plan și rolul esențial al inginerilor în conceperea de strategii, de programe, de proiecte, inclusiv în procesul modernizării produselor și serviciilor, pe linia promovării consecvente pe scară tot mai largă a tehnicilor și tehnologiilor avansate. Sub toate aceste aspecte, se poate considera că ediția 2025 a Forumului, desfășurată la Baia Mare, s-a adăugat firesc, organic la reușitele inițiativelor AGIR, puse în slujba interesului public, a interesului general.
Foto: Andreea Ploeșteanu
