English
Aproape fiecare zi aduce în prim-plan preocupări, proiecte, măsuri care reflectă deopotrivă necesitățile luptei anti-pandemie și cerințele de perspectivă ale actualei etape a revoluției științifico-tehnice. Pentru acest număr al publicației noastre am selectat o serie de informații care vizează spațiul virtual atât sub aspect conceptual, cât și practic, în vederea rezolvării unor foarte importante probleme ale existenței omenirii. Este vorba despre o „listă" cuprinzătoare de aspecte referitoare la educație, la piața muncii, la apărarea sănătății populației și a mediului înconjurător, teme care se află la loc central și pe agenda inginerilor români. Tocmai de aceea, le consemnăm atât pentru informare, cât și pentru sursele de inspirație pe care le oferă tuturor celor interesați.
UE intenționează să investească 8 miliarde de euro în supercalculatoare de înaltă performanță
♦ Infrastructura de supercalcul ar putea fi utilizată în peste 800 de aplicații europene științifice,
industriale și din sectorul public
Comisia Europeană (CE) a propus un nou regulament privind întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță, pentru a menține și a consolida rolul de lider al Europei în materie de supercalcul și de informatică cuantică. „Acesta va sprijini activitățile de cercetare și inovare referitoare la noile tehnologii în materie de supercalcul, precum și la sistemele și produsele din acest domeniu, și, în același timp, va promova dezvoltarea competențelor necesare pentru a utiliza infrastructura și a constitui baza unui ecosistem de nivel mondial în Europa. Propunerea ar permite o investiție în valoare de 8 miliarde euro în următoarea generație de supercalculatoare - un buget substanțial mai mare în comparație cu cel actual", a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. În acest context - spun reprezentanții CE - pe baza succesului înregistrat de Europa în ceea ce privește următoarea generație de calculatoare de înaltă performanță, supercalculul va juca un rol esențial în susținerea Europei pe calea redresării. Acesta a fost identificat ca o prioritate de investiții strategice și va sprijini întreaga strategie digitală, de la analiza volumelor mari de date și inteligența artificială la tehnologiile de tip cloud și securitatea cibernetică. În plus, printr-o nouă recomandare, Comisia invită statele membre să impulsioneze conectivitatea ultrarapidă la rețele și să elaboreze o abordare comună în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G.
„Calculul de înaltă performanță este o capacitate digitală esențială pentru Europa. După cum am putut vedea în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, supercalculatoarele contribuie deja la căutarea de terapii, la recunoașterea și prognozarea răspândirii infecției sau la sprijinirea procesului decizional privind măsurile de limitare a răspândirii virusului. Datele, împreună cu inteligența artificială și supercalculatoarele, reprezintă, de asemenea, un atu major în detectarea modelelor de ecosisteme, ajutându-ne să atenuăm schimbările climatice și să căutăm soluții pentru a evita dezastrele și a combate schimbările climatice. Propunerea noastră va încuraja creșterea investițiilor în infrastructura de supercalcul, având în vedere potențialul său enorm de a îmbunătăți calitatea vieții, a stimula competitivitatea industrială și a favoriza progresul științific", a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al CE pentru o Europă pregătită pentru era digitală.
„Obiectivul nostru este de a ajunge rapid la următorul standard de calcul în ceea ce privește calculatoarele exascale - dar și, în primul rând, de a integra deja acceleratoarele cuantice pentru a dezvolta mașini hibride și de a poziționa foarte devreme Europa pe această tehnologie disruptivă", a menționat, la rândul lui, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton.
Regulamentul vizează actualizarea regulamentului anterior al Consiliului care a instituit întreprinderea comună EuroHPC în octombrie 2018. Aceasta va permite Europei să își asume un rol de lider în cursa tehnologică în direcția următoarei frontiere în materie de supercalcul, și anume:
▪ supercalculatoarele exascale, capabile să execute peste un miliard de miliarde (1018) de operațiuni pe secundă;
▪ calculatoarele cuantice și calculatoarele hibride, care combină elemente de calcul cuantic și clasic și care vor putea efectua operațiuni pe care niciun supercalculator nu le poate realiza în prezent.
Întreprinderea comună EuroHPC va pune resursele europene existente în materie de supercalcul și de informatică cuantică la dispoziția tuturor utilizatorilor din întreaga Europă, inclusiv a utilizatorilor din sectorul public și a utilizatorilor industriali, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), indiferent de locul în care se află. Noul buget este în curs de negociere; acesta va fi sprijinit de programele Orizont Europa, Europa digitală și Mecanismul pentru interconectarea Europei.
Potrivit Executivului comunitar, această infrastructură de supercalcul ar putea fi utilizată în peste 800 de aplicații europene științifice, industriale și din sectorul public.
În sectorul sănătății, inclusiv în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, supercalculatoarele contribuie deja la căutarea de terapii, la modelarea și prognozarea răspândirii infecției și la sprijinirea procesului decizional privind măsurile de limitare a răspândirii virusului. În iunie, consorțiul finanțat de UE, Exscalate4CoV, a anunțat că medicamentul generic Raloxifen, care este deja înregistrat și utilizat pentru tratarea osteoporozei, ar putea fi un tratament eficace pentru pacienții afectați de COVID-19 care au simptome ușoare. Acest medicament este acum gata să participe la studiile clinice, iar proiectul își continuă activitățile legate de alte molecule promițătoare. Supercalculatoarele vor ajuta, de asemenea, oamenii de știință europeni să înțeleagă mai bine metabolismul uman și sistemul imunitar și vor conduce la progrese substanțiale în domenii precum genomica sau conceperea și testarea de noi medicamente și vor contribui la combaterea bolilor majore, inclusiv a cancerului și a infecțiilor virale.
În plus, această infrastructură de supercalcul va contribui la realizarea inițiativei UE Destinația Pământ, aducând îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește prognozele meteorologice, planificarea urbană și rurală, gestionarea deșeurilor și a apei și modelarea oceanografică, marină și a permafrostului. Aceste progrese vor sprijini tranziția verde, în conformitate cu obiectivele stabilite în Pactul verde european, și vor contribui la anticiparea și gestionarea unei degradări a mediului și a unor catastrofe naturale de mare amploare.
Noul regulament privind întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanță (întreprinderea comună EuroHPC) este propus spre adoptare de către Consiliul Uniunii Europene. Pregătirile pentru continuarea activităților întreprinderii comune începând cu 2021 sunt deja în desfășurare: de exemplu, au fost selectate 20 de proiecte pentru dezvoltarea de aplicații și servicii de calcul de înaltă performanță inovatoare.
Reamintim că întreprinderea comună EuroHPC a fost creată în 2018 pentru a permite UE să devină lider mondial în materie de supercalcul, prin punerea în comun a resurselor UE, ale țărilor participante (32 până în prezent) și ale partenerilor privați. De la crearea ei în 2018, EuroHPC a reușit să sporească substanțial investițiile în calculul de înaltă performanță la nivel european, pentru a permite Europei să ocupe o poziție de lider mondial în acest domeniu. Numai pentru perioada 2019 - 2020, investițiile publice ale întreprinderii comune vor ajunge la aproximativ 1,1 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere netă de aproape 250 de milioane euro pe an la nivel european, în comparație cu situația de dinainte de 2018.
Grație acestei finanțări, până la începutul anului 2021, întreprinderea comună EuroHPC va introduce trei sisteme preexascale (capabile să efectueze cel puțin 1017 calcule pe secundă) care ar urma să se situeze printre primele cinci supercalculatoare din lume și cinci sisteme petascale (capabile să efectueze cel puțin 1015 calcule pe secundă), care ar urma să se claseze în topul celor mai performante 50 de astfel de sisteme. Aceste noi mașini vor multiplica de opt ori puterea de supercalcul disponibilă la nivel european. Ele vor extinde utilizarea calculului de înaltă performanță în UE atât pentru utilizatorii publici, cât și pentru cei privați, în special pentru IMM-urile care nu dispun de resursele interne necesare pentru a profita de aceste noi tehnologii.
Întreprinderea comună EuroHPC sprijină, de asemenea, crearea a 33 de centre naționale de competență care vor acționa la nivel local pentru a facilita accesul la oportunitățile europene în materie de supercalcul în diferite sectoare industriale, pentru a oferi soluții adaptate pentru o gamă largă de utilizatori, inclusiv IMM-uri, și, în final, pentru a consolida cunoștințele și expertiza europene în domeniul acestor tehnologii.
În contextul digitalizării, peste un milion de locuri de muncă vor apărea în următorii zece ani, în România
Digitalizarea și robotizarea vor aduce peste un milion de locuri noi de muncă în România în următorii zece ani, pe fondul apariției noilor tehnologii care aduc schimbări majore în economie și în condițiile în care școala românească trebuie reformată, se estimează într-o analiză realizată de Factory 4.0 & Frames. „Peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate și servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat, cât și în sectorul public. În urmă cu 20 - 30 de ani, după Revoluție, multă lume visa la o carieră într-o bancă sau într-o multinațională, indiferent de domeniul de activitate. Asta pe lângă cei care sperau la un loc bine plătit la stat, fără prea multă bătaie de cap. De atunci însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel precum sunt și alte profesii printre care cea de broker sau de contabil. Pe termen mediu, nici jobul la stat nu va mai fi atât de sigur, în condițiile în care multe dintre serviciile de taxe, impozite, în general relația statului cu cetățeanul vor fi gestionate prin aplicații online. Tehnologia a adus schimbări semnificative în economie", subliniază cercetarea.
Potrivit estimărilor McKinsey Global Institute (MCI), citate de Frames, la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute din cauza automatizării până în anul 2030 și doar 5% dintre ocupațiile actuale vor fi automatizate. „Marea provocare pentru angajatori, guverne și populație este că multe dintre locurile de muncă viitoare nu au fost încă definite, unele nici măcar nu au fost inventate. Singura certitudine este că lucrătorii de mâine vor trebui să aibă abilități tehnice și competențe digitale, completate de o flexibilitate în gândire, pricepere în rezolvarea problemelor", a afirmat Marius Hărătău, managerul Factory 4.0.
În viziunea experților, în 2030, economia va fi conectată la tehnologie, chiar la internetul 6G și la servicii cloud, ceea ce înseamnă că angajații vor trebui să știe să folosească computerul, aplicațiile de lucru, precum și să efectueze diferite operațiuni folosindu-se de inteligența artificială.
Pe acest fond, se estimează că economia românească va avea nevoie, peste 10 ani, de tot mai mulți oameni creativi. „Inventatorii, scriitorii, actorii, cei care realizează producții culturale (teatru, muzică etc.), cei care asigură servicii în turism, bucătarii, antrenorii de sport, practic toate domeniile care fac parte din ecosistemul cultural-sportiv își vor găsi un loc chiar mai important decât în prezent într-o lume digitală în care accesul la produsul muncii lor va fi disponibil la nivel global. 2030 va aduce, în România, peste un milion de locuri de muncă în zona digitală, fie că vorbim de cei care lucrează în domeniile tehnice, asociate dezvoltării de aplicații, suport și dezvoltare de tehnologie, fie că vorbim despre servicii & suport dedicate populației și firmelor (inclusiv zona de administrație publică) sau de zona creativă, acolo unde creația umană, fie că este vorba despre inventică, cultură, activități sportive etc. va fi mai susținută și valorificată ca oricând", susțin autorii analizei.
Un studiu al Factory 4.0 & Frames arată că, în perioada 2016 - 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creștere de aproape cinci ori mai rapid decât principalele economii europene. Astfel, în 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30 000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou.
„Schimbările fundamentale prin care va trece piața muncii din România vor trebui susținute de un sistem educațional adaptat vremurilor. Potrivit datelor Eurostat, România se află în prezent, din păcate, în coada clasamentului competențelor digitale din UE. În anul 2019, nu mai puțin de 43% dintre românii cu vârste între 16 - 74 de ani aveau competențe digitale reduse, clasând România pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, urmată de Bulgaria (38%). La capitolul persoane cu abilități digitale superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea competențe. La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pentru elevii de 15 ani pe hârtie, cu pixul. Proba de competențe digitale la Bacalaureat se susține doar 15 minute pe calculator, în timp ce 75 de minute se dă pe foaie, cu pixul", atenționează experții.
În viziunea specialiștilor, școala românească trebuie reformată, copiii trebuie să învețe materii adecvate vremurilor în care trăim, iar „dezvoltarea competențelor digitale trebuie să se afle pe același nivel cu limba română, cu învățarea limbilor străine. (...) Altfel, dacă vom continua cu acest sistem arhaic de predare și cu materiile pe care elevii trebuie să le învețe acum, ne vom trezi, peste câțiva ani, că forța de muncă a României nu va mai fi competitivă, iar economia va avea de suferit. Vom pierde investiții, vom pierde la capitolul bunăstare", spun autorii cercetării.
O analiză realizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale arată că populația României, care în anul 2015 a fost de 19.870.647 de persoane, va ajunge în anul 2030 la doar 18.023.954 de persoane. În același interval de timp, populația denumită „în vârstă de muncă 15 - 64 de ani" va scădea de la 67,5% în anul 2015 la 63,2% în 2030. „România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va focusa pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie", afirmă specialiștii, care mai estimează că economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut.
A fost lansat procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021 - 2027, SMART.Edu
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat, în ultima decadă a lunii octombrie a.c., procesul de elaborare a Strategiei privind digitalizarea educației din România 2021 - 2027, SMART.Edu (Școală Modernă, Accesibilă, bazată pe Resurse și Tehnologii digitale). Potrivit unui comunicat al instituției, prin intermediul acestei strategii de digitalizare a educației, MEC propune un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă a tuturor factorilor interesați, pornind de la următoarele priorități: accesibilitate, conectivitate, comunitate, ecosistem educațional digital, inovare și sustenabilitate. „Această strategie este un proiect de țară de care va depinde viitorul educației în România. Este un document strategic în care liniile și direcțiile de acțiune trebuie să asigure o predictibilitate în timp, cel puțin până în anul 2027, și care să se regăsească, distinct, în bugetul Ministerului Educației. Ne dorim o școală SMART, o școală modernă, accesibilă, bazată pe resurse și tehnologii digitale care să asigure accesul la o educație incluzivă pentru toți copiii din România. În acest sens, ne dorim un dialog deschis cu toți factorii interesați: autorități publice centrale, județene și locale, instituții publice și private, organizații neguvernamentale, institute de cercetare, asociații ale elevilor și studenților, asociații ale părinților, sindicate și patronate, reprezentanți ai industriilor și companiilor, specialiști IT, profesori și manageri", a declarat subsecretarul de stat Jean Badea.
Consultarea publică se desfășoară online, fiind structurată pe 9 domenii: ▪ Competențe digitale pentru elevi și studenți; ▪ Educația digitală pe întreg parcursul vieții; ▪ Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală; ▪ Infrastructură și resurse tehnologice digitale; ▪ Conectivitate; ▪ Resurse educaționale deschise; ▪ Curriculum școlar pentru meserii emergente; ▪ Securitate cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica IT; ▪ Alte teme subsecvente digitalizării educației.
WEF: Până în 2025, angajatorii vor împărți egal munca între oameni și roboți
Roboții vor elimina 85 de milioane de locuri de muncă în cadrul companiilor mijlocii și mari în următorii cinci ani, în contextul în care pandemia de COVID-19 accelerează schimbările de pe piața muncii, ceea ce riscă să amplifice inegalitățile, relevă un studiu al Forumului Economic Mondial (WEF). Sondaje realizate în rândul a circa 300 de companii globale relevă că patru din cinci directori accelerează planurile de a digitaliza munca și de a introduce noi tehnologii. „COVID-19 a accelerat venirea viitorului în privința muncii", a declarat directorul WEF, Saadia Zahidi. În privința lucrătorilor care ar urma să își păstreze posturile în următorii cinci ani, aproape jumătate vor trebui să învețe noi calificări, iar până în 2025 angajatorii vor împărți egal munca între oameni și roboți, subliniază studiul.
În general, crearea de locuri de muncă încetinește, iar eliminarea de posturi se accelerează, în contextul în care companiile din întreaga lume folosesc mai degrabă tehnologia decât persoane angajate pentru a introduce date, pentru contabilitate și pentru sarcini administrative.
Vestea bună este că vor apărea peste 97 de milioane de locuri de muncă în domeniul sănătății și îngrijirii, în industrii tech precum inteligența artificială și în crearea de conținut, a precizat Forumul Economic Mondial. Potrivit organizației, domeniile unde oamenii își vor putea păstra avantajele în fața roboților sunt managementul, consilierea, luarea de decizii, gândirea, comunicarea și interacțiunea. Va crește cererea pentru lucrătorii care pot acoperi posturi în economia verde, în domeniul datelor inovatoare și în cel al gestionării funcțiilor inteligenței artificiale și care își pot asuma roluri în inginerie, cloud computing și dezvoltare de produse.
Aproximativ 43% dintre companiile chestionate s-au declarat pregătite să își reducă forța de muncă în urma integrării tehnologiei, 41% intenționează să își extindă folosirea de contractori, iar 34% iau în considerare extinderea forței de muncă datorită integrării tehnologiei.