English
Prezentăm - și în numărul de față - unele momente de seamă din istoria științei, tehnicii și economiei românești, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde".
135 de ani de la:
- Transformarea - prin reorganizarea învățământului tehnic superior - Școlii de Poduri, Șosele și Mine (care funcționa din 1867) în Școala Națională de Poduri și Șosele din București, acordând absolvenților titlul de inginer. Primul director a fost inginerul Gheorghe Duca;
- Proiectarea și realizarea, de către Anghel Saligny, pe linia Adjud - Târgu Ocna, a primelor poduri combinate de șosea și cale ferată construite în țara noastră, iar în 1886, pe linia ferată Filiași - Târgu Jiu, a primelor poduri metalice cu console fără culee;
- Constituirea, la București, a Societății Române de Construcții și Lucrări Publice, care instalează la Ciurel o fabrică sistematică de cărămidă, unde inginerul Nicolae Cutzarida a montat primul malaxor din țara noastră;
- Darea în circulație a liniilor ferate Apahida - Dej și Ineu - Sebiș;
- Începerea construcției Fabricii de Hârtie Letea din Bacău, care a intrat în funcțiune în 1885, folosind ca materie primă pastă de cârpe și pastă mecanică din lemn. Celuloza necesară s-a importat până în 1900, când a început să fie produsă într-o secție a fabricii;
- Înființarea - în urma hotărârii adoptate cu ocazia inaugurării liniei ferate Buzău - Mărășești -, a Societății Politehnice din România, al cărei prim președinte a fost colonelul Ștefan Fălcoianu. Reunind ingineri, arhitecți, fizicieni, chimiști, matematicieni, naturaliști-agronomi și ofițeri din armele speciale, societatea avea menirea de a oferi membrilor săi informații privind dezvoltarea științei, comerțului și industriei din celelalte țări, pentru a le folosi la rezolvarea problemelor ridicate de economia țării noastre.
130 de ani de la:
- Înființarea, pe lângă Școala Națională de Poduri și Șosele, a Laboratorului de Chimie, prin grija chimistului Alfons Saligny;
- Înființarea, la București, a Stațiunii Centrale Agronomice, în cadrul căreia s-au efectuat primele analize metodice asupra solului din diverse regiuni ale țării și s-au întreprins experiențe privind comportarea plantelor la administrarea îngrășămintelor;
- Prezentarea, de către Grigore Cobălcescu, la Academia Română, a primului raport de sinteză referitor la situația zăcămintelor de țiței din România și la perspectivele de dezvoltare a industriei petrolifere din țara noastră;
- Începerea exploatării cărbunilor de la Țebea (descoperiți încă din prima jumătate a secolului XIX), pentru alimentarea uzinelor de la șteampurile de prelucrare a minereurilor aurifere din regiune;
- Folosirea de către inginerul Anghel Saligny, pentru prima dată în țara noastră, a fontei la construcția unui tunel de scurgere a apelor prin terasamentul căii ferate București - Fetești, la traversarea văii Mostiștea;
- Experimentarea cu succes, pentru prima dată în istoria tehnicii, de către Alexandru Ciurcu, împreună cu Just Buisson, a unei ambarcațiuni cu motor reactiv, alcătuit dintr-o butelie ce degaja gaz, la presiunea de 10 - 15 atmosfere, printr-un mic orificiu, reglat cu un robinet. Încercarea - care s-a făcut pe Sena, contra cursului apei - a durat 15 minute. Între 1886 și 1888, Ciurcu a brevetat invenția în Germania, Belgia, Marea Britanie, Italia și SUA.