Importante momente aniversare tehnico-economice în 2020 (IX)

Continuăm, în numărul de față, consemnarea unor momente de seamă din istoria științei, tehnicii și economiei românești, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde".

80 de ani de la:

▪ Constituirea, la București, a Centrului Român de Documentare, cu scopul de a dezvolta și organiza culegerea, clasarea și difuzarea cunoștințelor, informațiilor și documentelor tehnico-științifice și de a crea o rețea națională de documentare;

▪ Înființarea, de către Francisc Iosif Rainer, a Institutului de antropologie din București, unul dintre cele mai moderne din lume la acea vreme;

▪ Demararea, de către Institutul Geologic, a realizării unei rețele de stațiuni gravimetrice pe teritoriul țării și efectuarea de măsurători gravimetrice sistematice;

▪ Începutul organizării, de către Mircea Herovanu, a Observatorului de Fizică Atmosferică de la Afumați, unicul de acest fel, la acea vreme, din sud-estul Europei.

75 de ani de la:

▪ Înființarea instituției specializate Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (Food and Agriculture Organisation of the United Nations - FAO), cu sediul la Roma, în care România este membru din 1962;

▪ Organizarea, la stațiunile agricole experimentale Mărculești (jud. Ialomița) și Studina (jud. Olt), a primelor experimente în câmp pentru studiul regimului de irigație a culturilor agricole. În tehnica acestor experimente s-au folosit sifoane hidrometre tarate pentru măsurarea normei de udare și s-a elaborat, ca prioritate, o formulă de calcul al acestei norme bazată pe noțiunea „limită de capacitate de câmp". Totodată, s-a precizat noțiunea de „interval al umidității active" și s-a introdus conceptul de „plafon minim al umidității solului" într-un moment în care, pe plan mondial, domina teoria egalei accesibilități pentru plante a apei din sol;

▪ Crearea Stațiunii viticole experimentale de la Murfatlar (jud. Constanța);

▪ Executarea - după proiectul inginerului Ștefan Bălan - a stâlpilor de beton armat vibrat, în vederea extinderii rețelelor electrice. Experiența, reușită la București, a condus ulterior la industrializarea acestor stâlpi;

▪ Realizarea, pentru prima dată în țara noastră, de către inginerul metalurgist Alexandru Rău, a fontei maleabile cu miez negru;

▪ Elaborarea, de către inginerul Paul Postelnicu, a teoriei complexului (ciclului) vicios, admițând ideea esențială că materia capătă viață atunci când în organizarea ei se constituie un sistem de conexiuni inverse, teorie pe care o comunică în articolul trimis spre publicare Revistei științifice V. Adamachi din Iași. Plecând de la existența „viciozității" în dispozitivele fizice construite de om, autorul a extins-o la fenomenele biologice, sociale și economice și, generalizând, la fenomenele de dincolo de experiența umană obișnuită, trecând, astfel, de la circuitele cu reacție la un model cibernetic al universului. Teoria lui P. Postelnicu, publicată abia în 1968, a constituit o importantă contribuție precursoare românească la concepția biocibernetică;

▪ Începerea construcției conductei pentru transportul gazului metan din Transilvania în regiunile de la sud de Carpați. Un an mai târziu, respectiv la 11 noiembrie 1946, fabricile din Azuga primesc prima cantitate de gaz metan din câmpurile de dincolo de Carpați, iar la 17 decembrie 1946 se fac primele livrări către Centrul industrial Câmpina.

70 de ani de la:

▪ Construirea, la Uzinele Semănătoarea din București, a primelor combine tractate în țara noastră;

▪ Înființarea, la București, a Institutului de Cercetări și Proiectări Metalurgice și Miniere;

▪ Înființarea Editurii Tehnice, cu scopul de a pune la îndemâna muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor documentația de specialitate necesară, marcând începutul difuzării sistematice a literaturii tehnico-științifice în țara noastră;

▪ Adoptarea planului de electrificare a țării pe 10 ani (1951 - 1960). Documentul prevedea, între altele: concentrarea producției de energie electrică în centrale mari cu randament ridicat prin construirea de centrale termo- și hidroelectrice noi și dezvoltarea celor existente; amenajarea complexă a bazinelor hidrografice; electrificarea principalelor ramuri agricole și pătrunderea electrificării la sate; constituirea unor linii de transport al energiei electrice și a unor uzine electrotehnice; crearea Sistemului Energetic Național;

▪ Înființarea, la Ploiești, a Întreprinderii de Carotaj și Perforări, în cadrul căreia s-a dezvoltat, pe scară largă, geofizica de sondă;

▪ Începerea (la Ocna Mureș - jud. Alba) exploatării sării în soluție prin sonde săpate de la suprafață sau din golurile subterane ale salinei.