English
Continuăm, în numărul de față, publicarea cronicii unor momente remarcabile din istoria economiei, științei și tehnicii românești și nu numai, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde". Astfel, în 2021 se împlinesc:
120 de ani de la:
▪ Stabilirea, de către chimistul Gheorghe G. Longinescu, a „relației asociațiilor moleculare", care pune în legătură temperaturile de fierbere, densitățile și numărul moleculelor care alcătuiesc două corpuri considerate. În 1903, dă o nouă expresie acestei relații, care îi permite să calculeze precis numărul atomilor unei molecule de lichid organic și gradul de asociere al lichidelor pure, determină constanta care îi poartă numele și elaborează o nouă formulare a Legii lui Avogadro;
▪ Construirea la Grozăvești, alături de uzina hidroelectrică, după planurile inginerului Elie Radu, a unei termocentrale, echipată cu mașini cu abur, pentru producerea energiei electrice necesare funcționării motoarelor din stația de pompare a apei existente în puțurile proiectate și construite tot de Elie Radu în zona Bragadiru, în vederea alimentării cu apă a orașului București (30 000 mc apă/zi). La vremea aceea, a fost unul dintre cele mai mari sisteme de captare de apă subterană din Europa;
▪ Finalizarea primei hărți hidrografice a litoralului românesc al Mării Negre, la scara 1:20 000, începută în 1898 și executată de un grup de ofițeri ai Marinei Române, sub conducerea lui Alexandru Cătuneanu;
▪ Introducerea, în schelele petroliere de pe Valea Prahovei, pentru prima dată, a forajului rotativ, folosindu-se sondeze de tip Calyx-Drill, cu ajutorul cărora se săpau găuri de sondă până la 300 m adâncime;
▪ Instalarea primului bloc de linie semiautomat din rețeaua feroviară românească, pe secția de cale ferată Fetești - Saligny;
▪ Recunoașterea Bibliotecii Academiei - în patrimoniul căreia se aflau cărți, periodice, colecții speciale, hărți, atlase, stampe etc. - drept prima bibliotecă națională a țării cu depozit legal.
115 ani de la:
▪ Începerea distribuției publice a electricității în Cluj și Râmnicu Vâlcea;
▪ Brevetarea, la Paris, de către fizicianul Constantin Th. Mănciulescu, a „mașinii vorbitoare electrice", bazate pe principiul magnetismului remanent pe un fir de metal, sub influența și prin inducția unui electromagnet. Mașina, denumită de inventator „electrografofon", a fost un fost un precursor al magnetofonului;
▪ Darea în funcțiune, la Câmpina, a primei mari rafinării moderne din România, construită de Societatea Petrolieră „Steaua Română";
▪ Începerea construirii uzinei termoelectrice de la Filaret - București, dată în exploatare în septembrie 1908 și la care s-au instalat motoare Diesel de 675 CP, cele mai mari grupuri de acest fel din Europa la acea vreme montate într-o centrală electrică.