Importante momente aniversare tehnico-economice în 2022 (I)

Reluăm, la acest început de an, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică (și nu numai), marcate, în 2022, prin aniversări „rotunde". Astfel, în acest an se împlinesc:

160 de ani de la:

▪ Înființarea Corpului Inginerilor Civili din România, al cărui Regulament de funcționare a fost elaborat la 4 august 1862, de către inginerul Constantin Donici, ministrul de atunci al lucrărilor publice. În 1866, s-a transformat în Corpul Tehnic din România;

▪ Constituirea, la București, a Societății Române de Științe, printre membrii ei fondatori regăsindu-se Emanoil Bacaloglu, Iuliu Barasch, Iacob Felix, Panait Iatropol;

▪ Apariția primei lucrări românești de geologie, Călcariul de la Răpidea, scrisă de Grigore Cobălcescu, unul dintre ctitorii geologiei în țara noastră. În această lucrare, autorul consemnează, între altele, existența unui strat acvifer bun pentru alimentarea cu apă potabilă a orașului Iași;

▪ Publicarea, de către Emanoil Bacaloglu, a lucrării Teoria homologiei în chimia teoretică, în care, prin problemele abordate, a anticipat sistemul periodic al elementelor chimice, fundamentat, în 1869, de D. I. Mendeleev.

155 de ani de la:

▪ Apariția, la București, a primelor „Anale ale Societății Academice Române";

▪ Deschiderea Școlii de poduri, șosele și mine din București, cu o durată de cinci ani, care, la început, a funcționat într-un imobil de pe str. Știrbei Vodă. Primul director a fost Dimitrie Petrescu, licențiat în matematică la Paris, iar din corpul profesoral au făcut parte, între alții, Emanoil Bacaloglu, Mihai Capuțineanu, Elie Angelescu;

▪ Participarea României la Expoziția universală de la Paris, unde țara noastră a expus pentru prima dată într-un pavilion propriu, separat de cel al Imperiului Otoman. Comisarul Guvernului român la expoziție a fost Alexandru Odobescu. Folosind acest prilej, Odobescu, împreună cu P.S. Aurelian, a publicat Notice sur la Roumanie, principalement au point de vue de son économie rurale, industrielle et commerciale, avec une carte de la Principauté de Roumanie, care, prin faptul că a apărut într-o limbă de largă circulație, a contribuit considerabil la cunoașterea României peste hotare;

▪ Înființarea Companiei române pentru exploatarea și comerțul cu păcură, din inițiativa lui Ion Brătianu, Ion Ghica, Vasile Boerescu etc. Aceasta a fost prima încercare de constituire a unei societăți anonime. Din lipsă de fonduri necesare pentru începerea lucrărilor de exploatare, compania a fost lichidată în 1869;

▪ Promulgarea Legii pentru înființarea unui nou sistem monetar și pentru fabricarea monedelor naționale, prima lege monetară a țării noastre. Prin această lege, care a intrat în vigoare la 1/13 ianuarie 1868, s-a adoptat ca unitate monetară națională leul, având 100 de bani, și sistemul monetar zecimal bimetalist - bazat pe aur și argint ca etalon - al Uniunii Monetare Latine;

▪ Înființarea Bibliotecii Societății Academice Române care, din august 1879, a devenit Biblioteca Academiei Române. Biblioteca s-a format pe baza fondurilor vechii biblioteci a Colegiului Sf. Sava, întemeiată de Constantin Cantacuzino în 1679, a bibliotecii Mavrocordaților și a câtorva colecții particulare (Alexandru Papiu-Ilarian, Timotei Cipariu, Alexandru Odobescu, Iosif Naniescu, Dimitrie Sturdza-Scheianu etc.). A fost organizată și condusă timp de 50 de ani de filologul Ioan Bianu, întemeietorul bibliologiei și bibliografiei românești.