English
Demarajul în 2022 se caracterizează și prin axarea întregii activități economico-sociale pe baza unor decizii la nivel național, care orientează activitatea unor largi categorii de profesioniști, inclusiv comunitatea inginerească din țara noastră, spre rezolvarea unor cerințe actuale și strategice ale dezvoltării durabile a României. În acest mod, programele de acțiune în entitățile de bază ale vieții economice și sociale dispun de o bază legală și instituțională care le va permite să-și îndeplinească, în condiții mai bune, propriile deziderate și obiective.
A fost aprobat Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 - 2030
Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 - 2030 a fost aprobat de Guvern la finalul anului trecut, odată cu adoptarea HG pentru modificarea și completarea HG nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României. Potrivit Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), demersul este parte a jaloanelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență până în 31 decembrie 2021, fiind, în același timp, o condiție favorizantă pentru aprobarea noului cadru financiar multi-anual 2021 - 2027.
„În contextul politicii europene în domeniul transporturilor, care prevede realizarea unei rețele europene integrate, orientată spre dezvoltarea unei rețele centrale, cu termen de finalizare 2030 (TEN-T Core) și a unei rețele globale ce va susține rețeaua centrală, cu termen de finalizare 2050 (TEN-T Comprehensive), România trebuie să crească eficiența investițiilor în infrastructura de transport atât de interes european, cât și de interes național orientate spre dezvoltarea conectivității naționale și internaționale, precum și creșterea accesibilității tuturor regiunilor României la oportunitățile Pieței Unice. Lipsa unei coerențe în planificare la nivel național reprezintă un obstacol care împiedică realizarea investițiilor în infrastructura de transport din România, prin urmare, dezvoltarea unui cadru strategic stabil în sectorul transporturilor reprezintă o necesitate la care acest Program își propune să răspundă în mod adecvat și eficient printr-o foaie de parcurs cu obiective clare", se precizează într-un comunicat al MTI.
Din punctul de vedere al abordării politicilor europene și naționale, Programul investițional reprezintă corelarea a trei arii majore de interes pentru perioada 2021 - 2030, referitoare la recuperarea deficitului de infrastructură de bază la nivel național pe toate domeniile de transport, dar mai ales în sectorul de transport rutier, aplicând politicile și standardele UE referitoare la rețelele transeuropene de transport, îndeosebi în cadrul sectorului feroviar, cu respectarea țintelor de înverzire a sectorului de transport stabilite în cadrul Pactului Ecologic European și a pachetului Fit for 55, mai ales în ceea ce privește sectorul rutier.
În acest sens, măsurile, investițiile individuale, precum și metodologia de prioritizare a proiectelor din acest program sunt ghidate și condiționate de cele trei domenii majore de interes menționate anterior. Potrivit MTI, „odată cadrul politic european și național setat, prezentul Program descrie pentru fiecare sector de transport situația existentă, principalele nevoi de dezvoltare, identificarea proiectelor de investiții, metodologia de prioritizare, bugete și calendar de implementare, precum și aspectele legate de guvernanța sectorului, operarea și întreținerea infrastructurii nou create, siguranță și tehnologii de management al traficului, precum și, nu în ultimul rând, aspecte privind protecția mediului și adaptarea climatică".
La baza dezvoltării componentelor din capitolele strategice sectoriale a stat utilizarea modelelor de trafic naționale gestionate la nivelul MTI și al Centrului de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), precum și cooperarea cu experții Băncii Europene de Investiții în cadrul asistențelor tehnice JASPERS și PASSA.
Abordările strategice sectoriale reflectă gândirea europeană de stabilire a diferite paliere de importanță în cadrul rețelelor de transport, astfel încât, pentru fiecare sector, Programul prezintă o ierarhizare a importanței strategice la nivel de rețele primare, secundare și terțiare, după caz. De asemenea, Programul investițional atinge aspectele integrării tiparelor de călătorie de lung parcurs cu cele de scurt parcurs în special în nodurile urbane importante ale României.
Programul acoperă nevoile integrale de dezvoltare a infrastructurii de transport din România și prevede necesitatea realizării a 6624,1 km de rețea rutieră (autostrăzi, drumuri expres, transregio, variante ocolitoare) din care 2900,5 km aferenți rețelei primare și 3723,6 km aferenți rețelei secundare. În ceea ce privește rețeaua feroviară, programul vizează realizarea a 3274,8 km de cale ferată aferenți rețelei primare și 1228 km aferenți rețelei secundare.
Din perspectiva sumelor prevăzute în cadrul financiar dezvoltat de acest Program, este importantă asigurarea capacității de cheltuire a acestor fonduri și, de aceea, Programul cuprinde prevederi cu privire la creșterea capacității administrative și a cooperării interinstituționale pentru asigurarea unui parcurs eficient al proiectelor prioritizate.
În concluzie, Programul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din România pe perioada 2021 - 2030 reprezintă o actualizare a Master Planului de Transport al României aprobat în 2016, nemodificând aspectele importante ale acestuia, dar folosindu-se de experiența obținută la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și al beneficiarilor acestuia, vizează un parcurs eficient al proiectelor astfel încât la finele decadei să se recupereze o mare parte din decalajul de dezvoltare față de celelalte state membre ale UE, precum și o participare activă la modernizarea conectivității europene și introducerea noilor tehnologii sustenabile.
Reamintim că Master Planul General de Transport al României analizează obiectivele majore ale sistemului național de transport. Prin urmare, acesta constituie un instrument strategic de planificare a intervențiilor majore (proiecte și alte acțiuni) ce sunt semnificative pentru obiectivele de transport la scară națională.
CFR SA a transmis către SEAP documentația proiectului de electrificare și reabilitare pentru linia CF Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor
CFR SA a transmis către SEAP, în vederea verificării și validării, documentația de atribuire aferentă proiectării și execuției celui de al doilea proiect major, finanțat din PNRR - „Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor". Potrivit unui comunicat al companiei, valoarea obiectivului de investiții, conform indicatorilor tehnico-economici, este de 7,977 miliarde lei fără TVA.
Proiectarea și execuția lucrărilor se face pe patru loturi, delimitate geografic, respectiv: ▪ Lot 1 Cluj-Napoca - Aghireș; ▪ Lot 2 Aghireș - Poieni; ▪ Lot 3 Poieni - Aleșd; ▪ Lot 4 Aleșd - Frontierǎ Ungaria.
Condiționalitate PNRR: OUG privind serviciul de alimentare cu apă și canalizare
Guvernul a aprobat o OUG pentru modificarea și completarea Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, act normativ care reprezintă prima reformă stabilită în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru sectorul de apă și apă uzată. „România are la dispoziție în anii următori, prin PNRR, 968 milioane euro pentru managementul sustenabil al sectorului de apă și apă uzată și pentru accelerarea accesului populației la servicii de calitate conform directivelor europene. Accesarea acestor sume importante depindea însă de îndeplinirea unei condiționalități până la sfârșitul anului 2021, prin care țara noastră trebuia să își consolideze cadrul de reglementare în acest sector. Mă bucur să anunț că, prin adoptarea acestei OUG, condiționalitatea asumată de România este îndeplinită. Noile modificări legislative vizează reducerea, până la eliminare, a poluării cu ape uzate menajere și se referă la asigurarea sustenabilității financiare a infrastructurii de apă și canalizare, precum și la creșterea gradului de racordare la sistemele publice de alimentare cu apă și canalizare existente. În plus, am avut în vedere reglementarea sistemelor individuale adecvate și stabilirea condițiilor de descărcare a apelor uzate din acestea în resursele de apă, acolo unde, din motive justificate, nu se pot realiza sisteme de canalizare publice", a declarat Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Principalele modificări propuse prin OUG se referă la: ● autorizarea expresă a Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) de a reglementa economic serviciile de apă și de canalizare; ● obligația operatorilor de apă de stabilire a strategiilor tarifare pe baza unor planuri de realizare a serviciului public în condiții de eficiență, pe o perioadă de cinci ani; ● obligația autorităților administrației publice locale de a ține evidența persoanelor fizice și juridice care nu evacuează apă uzată la rețeaua publică de canalizare; ● obligația utilizatorilor de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente, dacă nu dețin un sistem individual de colectare și epurare corespunzător; ● caracterul excepțional al sistemelor individuale adecvate, în sensul că ar trebui să se utilizeze aceste sisteme în situațiile în care sistemele centralizate nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic și economic; ● interzicerea evacuării directe în mediu a apelor uzate netratate din sistemele individuale adecvate; ● instituirea obligativității elaborării, prin act normativ, a criteriilor pentru autorizarea, construcția, înscrierea/înregistrarea, exploatarea și întreținerea sistemelor individuale adecvate.
ANRE a elaborat instrucțiuni pentru ca strategiile de încălzire ale orașelor din România să fie unitare
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a elaborat un set de instrucțiuni pentru ca strategiile orașelor de alimentare cu energie termică să fie unitare la nivel național, potrivit unui comunicat al instituției. Astfel, a fost aprobat Ordinul președintelui ANRE nr. 146 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind principiile, conținutul și întocmirea strategiilor locale pentru serviciul de alimentare cu energie termică a populației.
De asemenea, autoritățile administrației publice locale ori asociațiile de dezvoltare comunitară, după caz, atât cele care au, cât și cele care nu au sistem de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) al localității sau al asociației de dezvoltare comunitară, vor reactualiza strategiile locale ale serviciului de alimentare cu energie termică a populației.
Instrucțiunile creează un cadru unitar de elaborare a strategiilor locale de alimentare cu energie termică a populației din localitățile României, în ceea ce privește principiile care stau la baza strategiilor, regulile de întocmire și conținutul acestora; categoriile de informații și date primare necesare pentru analiza și evaluarea soluțiilor de alimentare cu energie termică a populației.
Aplicarea acestor instrucțiuni va conduce la unificarea concepției privind strategia de alimentare cu energie termică a populației la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale din România, crearea premiselor favorabile pentru în-ființarea/dezvoltarea unor sisteme de alimentare centralizată cu energie termică prin care să fie asigurat un serviciu public viabil, eficient și competitiv de alimentare cu energie termică a populației din localitățile României și asigurarea condițiilor de îndeplinire a tuturor obligațiilor României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, în ceea ce privește implementarea sistemelor eficiente de încălzire și răcire urbană.
În centrul atenției: modernizarea transportului feroviar
♦ Se are în vedere, între altele, creșterea traficului de marfă și a numărului de călători pe calea ferată, cu 25% până în 2026
Executivul a aprobat, prin Hotărâre de Guvern, Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă, act normativ care constituie una dintre țintele asumate în cadrul PNRR pentru finalul anului 2021.
Reamintim că, la sfârșitul lunii septembrie 2021, a fost aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, document ce prevede un set de reforme și de investiții prioritizate în baza unor criterii menite să asigure accesibilitatea și conectivitatea, elemente-cheie pentru dezvoltarea economică și socială. În cadrul PNRR a fost propusă reforma „Dezvoltarea infrastructurii feroviare și managementul traficului feroviar", al cărei obiectiv este de a consolida eficiența și competitivitatea căilor ferate din România.
Potrivit Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI), măsura propusă are în vedere: ▪ aprobarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025, punerea în aplicare a Programului de acțiune și începerea implementării; ▪ introducerea unui sistem de eficientizare a utilizării energiei electrice în transportul feroviar; implementarea de noi proceduri operaționale de management al traficului feroviar, inclusiv modernizarea software-ului care susține aceste proceduri; ▪ promovarea unui Plan de acțiune național privind implementarea sistemului european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS).
În procesul de elaborare a PNRR a fost agreată necesitatea unui program de acțiune pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate în ceea ce privește creșterea traficului feroviar până în anul 2026. Acest program include: ▪ un sistem cu indicatori pentru prioritizarea investițiilor; ▪ o structură responsabilă cu pregătirea proiectului; ▪ măsuri de creștere a traficului de marfă feroviar cu cel puțin 25% până în 2026 față de 2020; ▪ măsuri specifice în vederea atingerii unui obiectiv de creștere a numărului de călători din transportul feroviar cu o medie de 25% față de nivelul de referință din 2021; ▪ măsuri de creștere a utilizării materialului rulant nou achiziționat; ▪ măsuri de transfer al călătorilor de la transportul cu autobuze/microbuze la transportul feroviar pe rutele de navetă.
O componentă importantă a acestui program de acțiune se referă la implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025, document aprobat prin HG nr. 985/2020. Rolul determinant al implementării acestei strategii în cadrul programului de acțiune destinat creșterii masive a traficului feroviar este dat de orientarea prevalentă a strategiei spre creșterea competitivității serviciilor de transport feroviar pe piața internă a transporturilor de călători și marfă, în principal prin creșterea performanțelor circulației trenurilor.
În conformitate cu prevederile legislației europene și naționale în vigoare, instrumentul prin care se asigură cadrul legal de implementare a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025 este contractul de activitate și performanță al administratorului infrastructurii feroviare pentru perioada menționată, contract încheiat cu MTI, în numele statului. Acest contract a fost aprobat prin HG nr. 920/2021.
Potrivit MTI, implementarea Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025 reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă, pentru atingerea obiectivelor de reformă asumate prin PNRR în ceea ce privește creșterea traficului feroviar până în anul 2026. Ca urmare, actul normativ despre care relatăm configurează sintetic un program de acțiune cuprinzător destinat să asigure realizarea cu succes a obiectivelor de reformă asumate în ceea ce privește creșterea traficului feroviar până în anul 2026. Documentul include: ▪ analiza preliminară a obiectivelor de reformă asumate și identificarea principalelor direcții de acțiune necesare; ▪ acțiunile necesare în vederea implementării cu succes a Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021 - 2025; ▪ definirea unui sistem de prioritizare a investițiilor în infrastructura feroviară, bazat pe indicatori și criterii clare; ▪ acțiunile necesare pentru compensarea handicapului competitiv al transportului feroviar în raport cu alte moduri de transport, handicap generat de externalizarea masivă a costurilor transportului rutier și a altor moduri de transport; ▪ acțiunile necesare pentru creșterea nivelului intrinsec de competitivitate a serviciilor de transport feroviar, prin creșterea parametrilor de performanță și calitate ai acestor servicii, precum și prin creșterea nivelului de adecvare la cerințele pieței. Această categorie include și acțiunile care exced domeniului de aplicabilitate a Strategiei de dezvoltare a infra-structurii feroviare; ▪ modificările legislative necesare pentru a asigura fezabilitatea programului de acțiune propus; ▪ definirea cadrului instituțional adecvat care să asigure implementarea programului de acțiune; ▪ stabilirea termenelor și responsabilităților privind realizarea acțiunilor necesare.
Programul de acțiuni include seturi de acțiuni specifice fiecărui tip de trafic vizat, respectiv: traficul feroviar de călători, traficul combinat de marfă pe rute terestre care utilizează preponderent transportul feroviar, traficul feroviar de marfă în vagoane izolate.
Noi pași pentru construirea metroului din Cluj
Au fost aprobați indicatorii tehnico-economici aferenți metroului din județul Cluj. Astfel, se are în vedere construcția unei linii de metrou ușor cu o lungime 21,03 km, cu 19 stații subterane și un depou suprateran. Amplasamentul este în județul Cluj, respectiv municipiul Cluj-Napoca și comuna Florești.
Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de aproape 10,113 miliarde lei, iar finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri externe nerambursabile (inclusiv PNRR), de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și de la bugetul local al UAT Municipiul Cluj-Napoca și al UAT Comuna Florești, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite.
Primăria din Cluj-Napoca a decis să achiziționeze „metrouri ușoare" cu tehnologie „driverless" (fără personal la bord), care vor circula pe linia Florești - Piața Unirii - Piața Mărăști - Bulevardul Muncii / Europa unită / Depou Sopor. Linia de metrou va avea o capacitate de transport maximă la interval de 90 de secunde de 15 200/21 600 de pasageri pe oră și sens (40 de trenuri pe oră și sens).
Potrivit autorităților, obiectivul de investiții are în vedere: ▪ îmbunătățirea atractivității sistemului de transport public durabil metropolitan în vederea accesării rapide a oportunităților socio-economice din zona aflată pe axa est-vest a municipiului Cluj-Napoca; ▪ creșterea economică și a gradului de ocupare a forței de muncă prin asigurarea unei capacități de transport îmbunătățite pentru deservirea axei est-vest a zonei metropolitane; ▪ reducerea impactului activităților de transport (poluarea aerului și zgomotul) asupra mediului în cadrul zonei, prin asigurarea unei axe de transport durabil care să contribuie la redistribuția modală de la transportul cu autoturismul personal.