English
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare au reprezentat, în 2020, 0,47% din PIB, din care 0,28% pentru sectorul privat și 0,19% pentru sectorul public, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, în perioada analizată, au fost cheltuite 4,964 miliarde lei pentru cele patru sectoare de performanță ale activității de cercetare-dezvoltare, din care 4,644 miliarde lei cheltuieli curente (93,5%) și 320,9 milioane lei cheltuieli de capital (respectiv 6,5%). În anul 2020, cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 61,2% din cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, înregistrând o scădere cu 2,7 puncte procentuale, comparativ cu cheltuielile din anul 2019. Cheltuielile cu cercetarea fundamentală au avut un nivel apropiat ca valoare procentuală în cheltuielile totale destinate activității de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2019, respectiv 18,8%, în timp ce cheltuielile cu dezvoltarea experimentală au crescut cu 2,6 puncte procentuale (de la 17,4% la 20,0%).
După sursele de finanțare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în anul 2020, sursele furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 52,8%, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 32,9%. În cadrul sectoarelor de performanță, cele mai mari sume din fondurile publice au fost primite de către unitǎțile din sectorul guvernamental (74,5% din total sector), urmate de unitǎțile din sectorul învățământ superior (66,8% din total sector). Sursele de finanțare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unitățile din sectorul mediului de afaceri (50,1%), sectorul guvernamental (30,2%) și sectorul învățământ superior (18,8%).
La 31 decembrie 2020, în activitatea de cercetare-dezvoltare lucrau 45 304 salariați (în creștere cu 3% față de anul 2019), din care 21 216 erau femei, respectiv 46,8%. După nivelul de pregătire profesională, 86,9% din numărul salariaților care au lucrat în domeniul analizat la sfârșitul anului 2020, aveau studii superioare (39 349 salariați), iar 13,1% aveau alt nivel de pregătire, exclusiv studii superioare (5955 salariați).
Anul trecut, în activitatea de cercetare-dezvoltare erau implicate 18 756 persoane cu studii doctorale și postdoctorale, din care 9265 femei. În funcție de orele efectiv lucrate, 73,3% dintre salariații care au desfășurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2020, au lucrat normă întreagă de timp.
Pe categorii de ocupații, în anul 2020, ponderea cea mai mare a salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de cercetători 62,0% din total, respectiv 28 090 salariați, în creștere cu 922 salariați, comparativ cu anul 2019.
INS precizează că cele patru sectoare de performanță ale activității de cercetare-dezvoltare sunt: ♦ sectorul de performanță mediul de afaceri (BES - business), care cuprinde unitățile din mediul de afaceri al economiei naționale care au activitate principală sau secundară de cercetare-dezvoltare, cunoscute sau necunoscute la momentul realizării eșantionului de unități raportoare, respectiv toate întreprinderile, organizațiile și instituțiile din mediul de afaceri a căror activitate este producerea de bunuri și servicii destinate pieței. Nucleul de bază al sectorului de performanță BES este format din întreprinderi private (corporații sau cvasi-corporații), chiar dacă obțin sau nu profit. Printre aceste întreprinderi pot fi găsite unele firme, pentru care activitatea de cercetare-dezvoltare este principala activitate (de exemplu, instituții comerciale de cercetare-dezvoltare și laboratoare). Adițional, în cadrul acestui sector se pot include întreprinderi publice (corporații publice sau cvasi-corporații guvernamentale) angajate în producția și vânzarea unui anumit tip de bunuri și servicii care sunt de obicei furnizate de către întreprinderi private, precum și instituțiile non-profit care sunt direct producătoare de bunuri și servicii, altele decât serviciile de învățământ superior; ♦ sectorul de performanță guvernamental (GOV - governmental), care cuprinde toate unitățile guvernamentale (inclusiv ministere ordonatoare de credite bugetare destinate activității de cercetare-dezvoltare), unități care furnizează servicii publice, cele cu activități de cercetare-dezvoltare ale administrației centrale și locale, precum și institutele naționale de cercetare-dezvoltare; ♦ sectorul de performanță învățământ superior (HES - higher education), care cuprinde toate unitățile din învățământul superior de stat și particular, precum și clinicile medicale care se află sub îndrumarea directă sau administrate în asociație cu instituții din sectorul învățământ superior și care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare; ♦ sectorul de performanță privat non-profit (PNP - private non-profit), care cuprinde uniuni, fundații, centre, asociații, organizații, sindicate, partide și formațiuni politice, precum și unitățile organizate ca asociații familiale care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare. Unitățile din acest sector de performanță furnizează, de regulă, servicii colective sau individuale fără plată sau cu un preț total nesemnificativ.