English
Costul mediu lunar al forței de muncă în anul 2019 a fost 5092 lei/salariat, în creștere cu 11,3% față de anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activitățile economice de informații și comunicații (+83,0%), intermedieri financiare și asigurări (+71,4%), industria extractivă (+63,8%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+47,7%), sănătate și asistență socială (+41,8%), administrație publică (+38,8%), respectiv activități profesionale, științifice și tehnice (+30,0%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activitățile economice de hoteluri și restaurante (-42,3%), alte activități de servicii (-35,8%), agricultură, silvicultură și pescuit (-23,4%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-22,9%), construcții (-21,5%), respectiv comerț (-20,2%).
Față de anul 2018 s-au înregistrat creșteri ale costului mediu lunar în toate activitățile economice, cele mai importante fiind în învățământ (+21,3%), construcții (+20,3%), tranzacții imobiliare (+17,2%).
▪ Câștigul salarial mediu lunar. Câștigul salarial mediu brut lunar realizat în anul 2019 pe total economie a fost 4853 lei. Câștigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naționale a fost 2986 lei, în creștere cu 13,0% (+344 lei) comparativ cu anul precedent. Cele mai mari câștiguri salariale medii nete lunare realizate în 2019, superioare mediei pe economia națională, au fost în informații și comunicații (+89,0%), intermedieri financiare și asigurări (+66,8%), administrație publică (+65,7%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+46,8%), industria extractivă (+43,2%), activități profesionale, științifice și tehnice (+31,9%), sănătate și asistență socială (+24,5%), respectiv în învățământ (+13,7%).
Câștigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în hoteluri și restaurante (-42,2%), alte activități de servicii (-36,3%), agricultură, silvicultură și pescuit (-23,7%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (-23,3%), comerț (-20,0%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-18,6%).
Femeile au câștigat în medie cu 2,4% mai puțin decât bărbații, realizând un câștig salarial mediu brut lunar de 4791 lei (față de 4909 lei al bărbaților). În expresie netă, femeile au câștigat cu 4,9%, respectiv cu 149 lei lunar mai puțin decât bărbații (2908 lei câștigul salarial mediu net lunar al femeilor față de 3057 lei al bărbaților). Bărbaților le revin câștiguri salariale medii nete lunare superioare femeilor în majoritatea activităților economice, cele mai mari diferențe (peste 20,0%) regăsindu-se în intermedieri financiare și asigurări (39,1%), industria prelucrătoare (25,5%), alte activități de servicii (25,2%), informații și comunicații (23,0%) și comerț (20,6%).
În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu net lunar în anul 2019 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre județe. Cele mai scăzute s-au înregistrat în județele Harghita (2349 lei, cu 21,3% mai puțin decât media pe economie), Teleorman (2360 lei, -21,0%), Covasna (2379 lei, -20,3%). La polul opus, cu cele mai mari valori ale câștigurilor salariale medii nete lunare se situează municipiul București (4068 lei, cu 36,2% peste media pe economie), respectiv județele Cluj (3449 lei, +15,5%) și Timiș (3310 lei, +10,9%).
▪ Numărul mediu al salariaților. În anul 2019, numărul mediu al salariaților a fost 5,164 milioane persoane, în creștere față de anul precedent cu 96 400. Bărbații predomină în rândul salariaților (2,704 milioane, respectiv 52,4% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 33.300, iar cel al femeilor salariate s-a majorat cu 63 100. Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar (62,8%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% și al serviciilor sociale cu 19,9%). În sectorul secundar (industrie și construcții) lucrau 34,7% dintre salariați, iar în cel primar (agricultură, silvicultură și piscicultură) numai 2,5%.
Activitățile de construcții și industrie extractivă sunt desfășurate cu preponderență de bărbați, aceștia reprezentând 86,5%, respectiv 83,5% din totalul salariaților acestor activități.
Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de „feminizare" a forței de muncă salariate sunt cele de sănătate și asistență socială (79,9% din numărul total al salariaților acestor activități), învățământ (72,7%), intermedieri financiare și asigurări (69,9%), respectiv hoteluri și restaurante (60,3%).
Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2019 a fost 5,481 milioane persoane. Comparativ cu finalul anului 2018, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 54 900 persoane.