English
Continuăm să prezentăm informații de actualitate - de interes major și pentru comunitatea inginerească din țara noastră - referitoare la intensificarea preocupărilor și măsurilor la scară planetară, europeană și națională, determinate de agravarea continuă a efectelor degradării mediului înconjurător. Cum se va vedea, se preconizează o campanie comună, consonantă nu numai cu interesele din prezent, ci și cu cele care rezultă dintr-o largă perspectivă strategică, adică în interesul omului și omenirii.
CE anunță trei pacte în domeniul energiei
În cadrul dialogului la nivel înalt al ONU privind energia, desfășurat zilele trecute la New York, vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, și comisarul european pentru energie, Kadri Simson, au prezentat trei pacte în domeniul energiei, în parteneriat cu Agenția Internațională a Energiei și cu Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă. Ca lider al accesului la energie și, respectiv, lider al tranziției juste în cadrul acestui proces al ONU, oficialii europeni au evidențiat dorința UE de a coordona eforturile de la nivel mondial de asigurare a accesului universal la energie până în 2030 și de accelerare a tranziției către energia nepoluantă și au prezentat detalii concrete legate de rolul pe care îl joacă Pactul verde european pe scena mondială.
Cele trei pacte ale ONU pe care le-a anunțat CE vor contribui la mobilizarea investițiilor necesare pentru realizarea accesului universal la energie și pentru accelerarea tranziției către energia nepoluantă pretutindeni pe glob.
♦ În primul rând, un proiect nou desfășurat împreună cu Agenția Internațională a Energiei (AIE) va pregăti foi de parcurs în domeniul energiei pentru atingerea nivelului zero al emisiilor de dioxid de carbon, destinate țărilor dependente de cărbune. Foile de parcurs vor propune traiectorii favorabile incluziunii pentru decarbonizarea sistemului energetic care să asigure o tranziție justă, echitabilă din punct de vedere social, care să nu lase pe nimeni în urmă, garantând totodată siguranța alimentării cu energie și un acces tot mai mare la aceasta;
♦ În al doilea rând, se va coopera cu Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA) în vederea pregătirii unor perspective regionale în materie de tranziție energetică (Energy Transition Outlooks) pentru Africa, America Latină, zona Caraibilor și Europa. Aceste perspective vor furniza o analiză minuțioasă a potențialului și opțiunilor acestor regiuni în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică, infrastructura, accesul la energie și cooperarea transfrontalieră, precum și o evaluare a necesarului de investiții și a impactului socio-economic. Perspectivele vor include recomandări concrete de politică în scopul realizării obiectivului de dezvoltare durabilă (ODD) în materie de energie, în concordanță cu obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade;
♦ În al treilea rând, se va colabora cu Danemarca, Germania, IRENA și alți parteneri pe tema unui catalog în cadrul Pactului pentru hidrogen curat. Acesta va fi conceput pentru a impulsiona obținerea hidrogenului curat la nivel mondial, inclusiv prin intermediul unui angajament de cooperare în direcția dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile împreună cu Uniunea Africană în cadrul Inițiativei Africa - Europa privind energia verde.
Cele trei pacte sunt strâns legate de prioritățile UE în materie de climă și energie, în special accesul universal la energie, tranziția justă și promovarea energiei din surse regenerabile, inclusiv a hidrogenului curat. Pactele vor contribui la realizarea tranziției la nivel mondial către energia nepoluantă și vor completa angajamentele UE în ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice.
Foile de parcurs și perspectivele regionale legate de tranziția energetică, ce urmează a fi elaborate de AIE și IRENA împreună cu țările și regiunile respective, vor oferi posibilitatea de direcționare a orientărilor viitoare ale UE în materie de politică energetică și a cooperării în materie de investiții. Foile de parcurs și perspectivele vor sprijini și Inițiativa Africa-UE privind energia verde, urmând a fi lansată anul viitor.
IEA: Statele trebuie să majoreze investițiile în producția de hidrogen pentru atingerea neutralității climatice
Guvernele trebuie să își majoreze investițiile în producția și lanțurile de depozitare a hidrogenului, pentru a ajuta la reducerea emisiilor de carbon la zero, a anunțat Agenția Internațională a Energiei (IEA). Până acum, statele și investitorii privați au asigurat doar aproximativ un sfert din cele 1200 de miliarde de dolari, necesare până în 2030, pentru a dezvolta și a introduce hidrogenul în strategiile globale destinate atingerii neutralității climatice, a apreciat organizația. Eforturile ar trebui direcționate spre introducerea hidrogenului în mai multe sectoare, precum și pentru dezvoltarea de tehnologii care să îl facă mai ieftin de produs cu ajutorul energiilor regenerabile, se mai arată în raportul IEA.
Hidrogenul nu produce emisii directe de poluanți sau gaze cu efect de seră atunci când este folosit drept combustibil. Însă costul ridicat al producției hidrogenului, precum și îngrijorările cu privire la modul în care este produs, au constituit o barieră pentru extinderea utilizării sale. Hidrogenul produs din surse regenerabile poate costa undeva între de două și șapte ori mai mult decât cel produs pe bază de gaze naturale, fără captarea carbonului, susține raportul IEA. Însă noi tehnologi și economii de scară ar putea ajuta la reducerea acestui decalaj, adaugă IEA. „Aproape tot hidrogenul produs astăzi provine din combustibili fosili, fără captarea carbonului, generând aproximativ 900 milioane tone de emisii de CO2, echivalentul emisiilor combinate de CO2 ale Marii Britanii și Indoneziei", informează IEA.
Capacitatea globală a instalațiilor de electroliză, care produc hidrogen din apă utilizând electricitate, s-a dublat în ultimii cinci ani și aproape 400 de proiecte sunt în prezent în stadiul de dezvoltare sau în primele stadii de dezvoltare, arată raportul IEA. Aceste proiecte ar urma să ducă oferta de hidrogen la 8 milioane de tone pe an în 2030, de la mai puțin de 50 000 de tone în 2021. Însă, chiar și așa, este vorba despre o zecime din ceea ce are nevoie lumea în 2030 pentru a ajunge la emisii zero în 2050, subliniază IEA.
Raportul mai adaugă că aproape tot hidrogenul consumat în 2020 a fost în rafinare și sectoarele industriale. Însă hidrogenul ar putea juca un rol important în sectorul chimiei, oțelului, transportului și aviației, sectoare unde în prezent reducerea emisiilor reprezintă o provocare, adaugă IEA.
Politicile guvernamentale se concentrează în prezent pe producția de hidrogen, însă, potrivit IEA, ar trebui să ia în calcul și consumul din noi sectoare, pentru a putea fi construite facilitățile necesare de stocare, transport și încărcare. În prezent, 17 guverne au strategii în domeniul hidrogenului și alte 20 de guverne au anunțat că elaborează planuri în domeniul hidrogenului, în creștere față de doar trei țări în 2019, adaugă IEA.
Agenția Internațională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenția a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.
Universitatea „Ovidius" din Constanța: Proiect cu fonduri europene pentru implementarea sistemelor energetice avansate
Proiectul Cercetări asupra dezvoltării de materiale avansate și optimizare multiscalară prin integrarea materialelor nano-structurate în sisteme energetice avansate - MultiScale, derulat de Institutul pentru Nanotehnologii și Surse Alternative de Energie (INSAE) al Universității Ovidius din Constanța (UOC), finanțat din fonduri europene, a ajuns în ultima etapă, cea de aplicare a rezultatelor cercetărilor și dezvoltarea activităților de inovare în colaborare cu întreprinderile partenere, a anunțat managerul de proiect, prof. univ. dr. ing. Eden Mamut. Proiectul urmează a fi finalizat în august 2022, INSAE colaborând cu nouă întreprinderi pentru a testa conceptele definite în dezvoltarea sistemelor energetice avansate prin integrarea de nanotehnologii și nanomateriale folosind metodele de analiză și optimizare multifizică și multiscalară.
„Instalațiile-pilot pentru realizarea testelor în proiectul MultiScale au ca finalitate, în primul rând, conversia punctului termic nr. 31 (PT 31) din rețeaua de distribuție a energiei termice municipale, într-o centrală de producere a energiei termice folosind în principal energia solară și testarea aplicațiilor legate de panouri solare și centrale cu biomasă, apoi realizarea unei instalații-pilot pentru uscarea algelor colectate de pe plajă, în vederea valorificării acestora pentru extragerea de biostimulatori și alte principii active, utilizabile în agricultură și în industria farmaceutică, pentru testarea tehnologiilor de absorbție a energiei solare și utilizarea energiei termice în procesele de uscare, în colaborare cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral - ABADL, dar și realizarea standurilor-pilot pentru creșterea eficienței proceselor de tratare a apei și integrarea surselor de energie regenerabilă la stația de epurare RAJA Constanța Nord și punerea în funcțiune a unei instalații-pilot cu pompe de căldură în campusul Facultății de Educație Fizică și Sport din cadrul UOC", a declarat managerul de proiect.
Instalațiile-pilot menționate au scopul de cercetare și testare a diferitelor soluții inovative, în cadrul parteneriatului între cercetătorii INSAE și întreprinderile partenere, în acest sens un exemplu relevant de cercetare aplicată în economie fiind proiectul-pilot de transformare a PT 31 din Municipiul Constanța, str. Muncel, nr. 24, în stație de producere a energiei termice din surse neconvenționale, folosind mixul de biomasă și energie solară, potrivit reprezentantului UOC. Conform proiectului, este vorba despre realizarea unei instalații termice cu 100 de panouri solare montate pe acoperișul construcției existente ce vor asigura captarea energiei solare și producerea de energie termică. Circulația agentului termic prin panouri se realizează cu ajutorul unor pompe de ultimă generație ce corespund tuturor standardelor de zgomot și vibrație, iar pentru acoperirea orelor de vârf în consum și a deficitului de energie termică din sezonul rece, instalația este prevăzută cu două cazane, produse în România, de ultimă generație pe plan mondial, cu eficiență energetică de peste 95% și emisii poluante sub nivelul standardelor aprobate în UE, acestea fiind încălzite prin combustia biomasei peletizate.
Instalația este concepută cu sisteme de acumulare de energie termică și automatizare ce asigură funcționarea secvențială a cazanelor în regim staționar pe perioade strict determinate doar pentru suplimentarea energiei termice ce nu poate fi asigurată de instalația de energie solară, proiectul-pilot de transformare a PT 31, proiectat din construcție pentru a deservi 480 de unități locative individuale, în stație de producere a energiei termice din surse neconvenționale (biomasă și energie solară) fiind o abordare holistică în reproiectarea prin integrarea de noi tehnologii și soluții inginerești pentru creșterea eficienței energetice și reducerea impactului asupra mediului înconjurător.
Instalația-pilot de la PT 31 a fost realizată pe baza unei analize efectuate de colectivul de cercetare din cadrul UOC în colaborare cu specialiștii S.C. Termoficare Constanța SRL, aparținând Consiliului Local Municipal Constanța (fostă RADET), beneficiarul direct al proiectului de cercetare finanțat cu fonduri europene.
„Motivația realizării acestui proiect de cercetare științifică aplicată a fost determinată de necesitatea identificării unor soluții alternative pentru reducerea poluării și a consumurilor energetice în producerea și distribuirea agentului termic pentru consumatorii casnici urbani", a conchis prof. univ. dr. ing. Mamut Eden.
Cotă de piață de 12% pentru autoturismele „verzi", în primele nouă luni
Înmatriculările noi de autovehicule au crescut în România cu 4,3% în primele nouă luni ale anului, comparativ cu intervalul similar din 2020, iar autoturismele electrice, hibride plug-in și full hibrid au ajuns la o cotă de piață de 12%, relevă datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), prelucrate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).
În funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, după primele nouă luni ale anului în curs, ponderea autoturismelor pe benzină a înregistrat o creștere de 0,6 puncte procentuale (pp) față de aceeași perioadă din 2020, până la o pondere de 67,2%. Pe de altă parte, autoturismele cu motoare diesel au înregistrat un recul de 6,2 pp, raportat la perioada de referință, deținând o cotă de 20,8% din total.
În același timp, autoturismele „electrificate", respectiv cele electrice (100% și hibride plug-in), precum și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), ajung să dețină, la finele lunii septembrie 2021, o cotă de piață de 12%, de 1,8 ori mai mare decât cea pe care o aveau în perioada similară a anului trecut (6,4%).
„Ca și în anul 2020, când, deși s-a înregistrat o scădere a achizițiilor de autoturisme, cele «verzi» au performat, în anul 2021, achizițiile din această categorie aproape s-au dublat (+93,6%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. În acest context, este de remarcat creșterea importantă a autoturismelor plug-in hybrid (+233,7%)", se menționează în analiza APIA.
Cele mai multe achiziții de autoturisme au fost realizate, în primele nouă luni ale anului, de către persoanele juridice, care acoperă 55% din totalul achizițiilor, în timp ce persoanele fizice au înregistrat o pondere de 45%.
În categoria autovehiculelor comerciale ușoare (minibuse și pick-up) se consemnează o creștere de 22,5%, la nouă luni.
La nivelul lunii septembrie din anul curent, autoturismele (care reprezintă circa 82% din totalul pieței auto) au înregistrat un volum de 8827 de unități, cu 18,1% mai puțin decât în luna similară din 2020. Pe ansamblu, prima lună de toamnă din 2021 vine cu o scădere de 13,6% a înmatriculărilor de autovehicule, față de luna similară a anului 2020.
UBB a inaugurat Laboratorul de Management Integrat al Deșeurilor
Studenții Facultății de Știința și Ingineria Mediului din Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca beneficiază, începând din acest an universitar, de Laboratorul de Management Integrat al Deșeurilor, primul laborator finanțat de companii private în cadrul facultății, unde vor avea oportunitatea de a învăța și a se perfecționa în modalități de gestionare corectă a deșeurilor, care vor avea ca rezultat reducerea impactului acestora asupra mediului. Potrivit unui comunicat al instituției de învățământ superior, cea mai importantă achiziție a laboratorului este digestorul anaerob la scara de laborator W8, Armfield, aparat care va fi folosit la studierea proceselor de biodegradare anaerobă a deșeurilor organice (inclusiv deșeuri de mâncare). Pe lângă acest aparat s-au mai achiziționat și următoarele echipamente: Multiparametrul WTW 3630 IDS SET G, Termoreactorul pentru determinarea consumului chimic de oxigen (CCO), Sistemul cu senzor respirometric și incubatorul aferent pentru determinarea conținutului biochimic al oxigenului (CBO), Titratorul potențiometric - Model titroline 5000, pentru determinarea acizilor volatili și aparatul portabil de măsurare a emisiilor in-situ.
Laboratorul a fost inaugurat în prima decadă a lunii octombrie a.c. În cadrul acestui eveniment conf. univ. dr. Christian Săcărea, prorector al UBB responsabil de linia de studii în limba germană, relația cu societatea - componenta socio-economică/fundraising, a menționat: „În conformitate cu programul ProUBB+, odată cu asumarea activă a rolului său de universitate world-class, UBB și-a propus dezvoltarea accelerată a celei de-a treia misiuni a unei universități moderne, și anume dezvoltarea relației cu mediul socio-economic. Această dezvoltare se cuantifică printr-o abordare antreprenorială a relației universitate - companii, atât prin includerea acestora în proiecte educaționale și de cercetare aplicativă, cât și prin deschiderea infrastructurii de cercetare a universității pentru proiecte realizate în comun. Universitatea Babeș-Bolyai pune la dispoziția partenerilor săi din mediul socio-economic o paletă largă de competențe, expertiză, know-how într-o abordare comprehensivă de educație și cercetare aplicată care să producă elite capabile să transforme și să modernizeze România".
A început construcția Centrului de Cercetare în Tehnologii Verzi Aerospațiale TGA de la Craiova
Au început lucrările de construcție la noul Centru de Cercetare în Tehnologii Verzi Aerospațiale de la Craiova, o investiție de peste 17 milioane euro, cofinanțată prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), potrivit unui comunicat al Masterbuild - General Contractor & Developer, compania care a câștigat proiectul de construcție. Localizat în proximitatea Aeroportului Internațional Craiova, pe un teren cu suprafața totală de 14 000 mp, noul Centru TGA va avea o suprafață totală construită de aproape 8000 mp și va cuprinde două hale tehnologice, spații de birouri, o zonă de laboratoare, precum și spații de întâlnire și discuții, transfer de bune practici pentru cercetătorii din laboratoare și pentru parteneri și colaboratori.
Centrul va beneficia de tehnologii de vârf, precum sisteme robotizate inovative, tehnologii revoluționare de producție a componentelor pentru domeniul aerospațial, instalații de ultimă generație care vor accelera nivelul de productivitate, sisteme avansate de proiectare și prototipare 3D. „Noul Centru TGA de la Craiova, unic în regiune, va crește semnificativ capacitatea de cercetare-dezvoltare și inovație a României în industria aerospațială, precum și de colaborare a României în marile proiecte de cercetare ale Uniunii Europene. Centrul este localizat într-o zonă puternic industrială, care va beneficia atât de sinergiile create de aceasta nouă dezvoltare, cât și de un număr de peste 300 de locuri de muncă generate la nivel local", a afirmat Cătălin Nae, director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli (INCAS).
Construcția proiectului urmează să fie predată beneficiarului anul viitor. Implementarea proiectului de finanțare va dura până la sfârșitul anului 2023.
Bazat pe principiile Industry 4.0, Centrul TGA de la Craiova accelerează capacitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă pentru industria aerospațială, ca o componentă de bază a infrastructurii unice de cercetare a INCAS. De asemenea, acesta va asigura mediul de valorificare a potențialului inovativ asociat dezvoltărilor tehnologice de tip green în domeniul aerospațial, se precizează în comunicat.
TGA este cofinanțat prin FEDR, iar valoarea totală a proiectului este de aproape 85,235 milioane de lei, din care asistența financiară nerambursabilă se ridică la 84,757 milioane de lei.
INCAS - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială Elie Carafoli este principalul Centru de cercetare în științe aerospațiale din România, cu o activitate de peste 60 de ani în ingineria aerospațială, fizica fluxurilor și aerodinamica aplicată, utilizând tehnologii de ultimă generație și infrastructura unică de importanță strategică națională. Institutul a fost implicat în toate proiectele aeronautice naționale majore pentru zonele civile și militare și acționează, în prezent, ca un actor important în politica Uniunii Europene pentru dezvoltarea cercetării și dezvoltării în cadrul viziunii FlightPath 2050 și al viitorului Program Orizont 2020.