Istoria iluminatului minier

Urmare din nr. trecut)
Pe baza acestei concluzii, a înconjurat flacăra cu o sită cilindrică ce asigura aceeași suprafață de răcire ca și tubul de sticlă. Aspectul științific constă în faptul că Davy a explorat variabilele în mod sistematic pentru a ajunge la o soluție. El a demonstrat astfel că dacă o flacără deschisă este înconjurată cu o plasă de sârmă, gazul difuzează în interiorul plasei și arde fără să transmită procesul de ardere și în exterior, deoarece ochiurile plasei de sârmă răcesc gazul, care arde sub temperatura de aprindere a gazului grizu. Mai târziu, acest principiu a fost folosit pentru realizarea echipamentelor electrice în construcție antiexplozivă, capsulare antideflagrantă. Lampa a fost încercată cu succes la 1 ianuarie 1816, la mina Helburn. Dar și Stevenson, inginer mecanic, și-a continuat cercetările. El a construit pur și simplu o lampă de sticlă cu mici orificii în partea de jos și în partea de sus, pentru a asigura circulația aerului. A testat lampa la 27 octombrie 1815 la mina Killingworth, cu aproape două luni înaintea lui Davy, și a demonstrat că și aceasta este sigură. A urmat o dispută aprigă. Stevenson a oferit câteva facilități Comitetului Proprietarilor de Mine din Newcastle, care a acceptat soluția acestuia. Practica a demonstrat că soluția lui Davy, care avea la bază soluții științifice, corespunde condițiilor miniere și ea a fost folosită în multe mine, printre care și cele din România, până în anii 1970, adică mai bine de un secol și jumătate. Mai trebuie spus că, paradoxal, în intervalul 1817 – 1835, adică în următorii 18 ani de la introducerea lămpii Davy, au avut loc 42 de explozii, aproape dublu față de același interval anterior, în care au murit 538 de mineri. Explicația trebuie căutată în faptul că utilizarea lămpii nu a fost însoțită și de alte măsuri tehnice: introducerea ventilației, reducerea prafului de cărbune. S-a constatat că dacă metanul intră prea repede prin sită, așa cum se întâmplă în cazul unor surpări miniere, arderea acestuia se transmite exploziv și în exterior. De asemenea, dacă plasa este îmbâcsită cu praf de cărbune, acesta arde pe ochiurile ei și produce aprinderea amestecului exploziv din abatajul minier.