English
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune o listă cu cinci obiective, imperativ a fi realizate în următorii ani în ceea ce privește digitalizarea educației și invită operatorii/companiile IT, societatea civilă și mediul guvernamental să contribuie la conturarea acestui proiect de țară cu expertiza și propunerile proprii. Astfel, potrivit unui comunicat al MEC, cele 5 obiective anunțate de ministrul de resort în cadrul primei runde de consultări publice privind elaborarea Strategiei pentru Digitalizarea Educației din România - SMART-Edu, organizată de instituție zile trecute, sunt următoarele: ♦ Îmbunătățirea infrastructurii digitale pentru reducerea decalajelor de conectivitate; ♦ Susținerea accesului egal la o educație online de calitate; ♦ Asigurarea de dispozitive electronice cu conectare la Internet în bandă largă și conectivitate wireless adecvată pentru preșcolari și elevi; ♦ Elaborarea de manualele digitale și auxiliare didactice care oferă o interfață interactivă în care elevii au acces la conținut multimedia, cum ar fi videoclipuri, prezentări interactive și hyperlink-uri; ♦ Competențe digitale pentru o piață a muncii emergentă.
Ministrul Monica Cristina Anisie a anunțat, în acest context, că bugetul de investiții al MEC pentru anul 2021 va include o componentă substanțială de fonduri alocate digitalizării.
La rândul său, subsecretarul de stat în MEC, Jean Badea, a invitat toți specialiștii interesați să dea curs apelului de a se înscrie în grupurile de lucru ce vor fi constituite în vederea elaborării strategiei. Rezultatele activității grupurilor de lucru se vor concretiza în planuri operaționale pentru perioada vizată de strategie și în măsuri de implementare sustenabilă a acestora.
În contextul aceluiași eveniment, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a menționat că sectorul educației va beneficia în total de fonduri europene de 600 de milioane de euro, din care 150 de milioane de euro din actuala perioadă de programare și 450 de milioane de euro din perioada 2021 - 2027. „Primele fonduri de 150 de milioane de euro pentru dotarea unităților de învățământ cu dispozitive IT, practic tot ce înseamnă educație online, toate acestea, împreună cu doamna ministru, le-am pus împreună într-un act normativ și acum avem lansat un apel de proiecte dedicat în exclusivitate achiziției de tablete școlare, dispozitive electronice și tot ceea ce presupune această infrastructură digitală necesară educației online", a spus ministrul.
(Imaginea din articol)
El a precizat că procesul de trecere la digitalizarea în masă va trebui să aibă în vedere și aspectul legat de școala inteligentă, pe care autoritățile încearcă să-l implementeze. „Există două moduri de finanțare a educației: în cadrul Programului Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare, unde educația are o alocare de 200 de milioane de euro pentru educație, apoi prin Programul Național de Redresare și Reziliență am propus alocarea altor 250 de milioane de euro ca să avem bugetele asigurate pentru digitalizarea procesului educațional", a precizat el. La acestea se adaugă și fondurile din actuala perioadă de programare, respectiv 150 de milioane de euro.
Cristin Popa, director executiv Monitorizare și Control în cadrul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), a relevat că România are în domeniul comunicațiilor servicii calitative la prețuri mici, o concurență ridicată între operatori și oferte variate pentru utilizatori. „În această situație fericită se găsesc, în primul rând, zonele metropolitane. Dacă mergem în zona rurală vom observa un decalaj destul de mare între urban și rural în ceea ce privește accesibilitatea la serviciile de internet; din datele pe care le are autoritatea, în timp se observă o scădere în acest decalaj", a menționat Cristin Popa. În ceea ce privește Strategia privind digitalizarea educației din România 2021 - 2027//SMART-Edu, el a subliniat că, pentru a fi cât mai practică pe viitor, „trebuie să avem în vedere foarte clar infrastructura de comunicații". „Dacă pe partea de internet fix, România se află între primele trei țări în ceea ce privește conectivitatea și suntem undeva la 49% din gospodării care au conexiune fixă de internet de mare viteză, pentru a ajunge la utilizatorul final și la elev trebuie să facem tot posibilul de a reduce acest decalaj și, de multe ori, nu se poate utiliza internetul fix de mare viteză peste tot - și trebuie să mergem și pe datele mobile pe care le accesăm. Ce face Autoritatea în acest sens? Pentru reducerea decalajului, în toate licențele pe care le-am dat operatorilor pentru dezvoltările tehnologice de radio am pus condiții foarte clare de a intra și în zonele în care nu este fezabil economic să dezvolți o rețea de comunicații mobile", a mai spus Cristin Popa. Potrivit acestuia, în licitația de anul viitor, de spectru alocat în principal pentru dezvoltarea serviciilor tehnologice 5G, se are în vedere să se intre cât mai mult cu servicii de date în zona rurală.
