English
Ministerul Energiei a transmis la Banca Europeană de Investiții (BEI) primele aplicații pentru finanțarea din bugetul Fondului pentru Modernizare a nouă proiecte strategice în sectorul energetic, cu un cost de investiție de peste 693 milioane euro, conform unui comunicat al instituției. „În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice și tranziția energetică în scopul creșterii nivelului de ambiție pentru reducerea emisiilor, al creșterii ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficiență energetică și a nivelului de interconectivitate a rețelelor electrice, conform obiectivelor asumate în Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei și climei stabilite pentru anul 2030, Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă pentru gestionarea și derularea Fondului pentru Modernizare, a transmis către BEI, prin intermediul platformei aferente, 9 propuneri de proiecte pentru finanțare din Fondul pentru Modernizare, cu un cost de investiție total de peste 693 milioane euro, din care peste 492 milioane euro au fost solicitați din Fondul de Modernizare", se menționează în comunicat.
Este vorba despre un proiect aparținând CNTEE Transelectrica S.A. - Noua Linie Electrică Aeriană (LEA) 400 kV d.c. Constanța Nord - Medgidia Sud; CAPEX (cheltuielile de capital pe care o companie le face în vederea investiției în achiziționarea sau modernizarea activelor fixe) total (fără TVA) 22,992 milioane euro, reprezentând integral costuri eligibile, și opt proiecte aparținând Complexului Energetic Oltenia, CAPEX total (fără TVA) 670,8 milioane euro, costuri eligibile 469,562 milioane euro. Cele opt proiecte ale CE Oltenia vizează: construirea unui parc fotovoltaic pe halda Bohorelu - UMC Jilt (CAPEX 18,476 milioane euro/costuri eligibile 12,933 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe halda exterioară cariera Pinoasa - UMC Pinoasa (CAPEX 68,432 milioane euro/costuri eligibile 47,902 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe halda Rovinari Est (CAPEX 104,090 milioane euro/costuri eligibile 72,863 milioane euro); construire unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Ișalnița (CAPEX 76,331 milioane euro/costuri eligibile 53,432 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Rovinari (CAPEX 73,125 milioane euro/costuri eligibile 51,188 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenușă și zgură închise din SE Turceni (CAPEX 100,582 milioane euro/costuri eligibile 70,407 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 1 - Roșia - Rovinari (CAPEX 114,406 milioane euro/costuri eligibile 80,084 milioane euro) și construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 2 - Roșia - Rovinari (CAPEX 115,358 milioane euro/costuri eligibile 80,75 milioane euro).
Ministerul Energiei subliniază că implementarea proiectului „Noua Linie Electrică Aeriană (LEA) 400 kV d.c. Constanța Nord - Medgidia Sud" va contribui la securitatea, flexibilitatea și adecvanța Sistemului Energetic Național, oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.
„Pentru a putea înlocui rapid capacitățile închise de cărbune, energia regenerabilă trebuie să joace un rol cheie în susținerea obiectivelor naționale de decarbonizare și în conformitate cu recomandările specifice fiecărei țări. Proiectele aferente beneficiarului CE Oltenia S.A., menționate anterior, transmise spre finanțare din Fondul pentru Modernizare, răspund obiectivelor din Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) de reducere a emisiilor pentru 2030, de creștere a ponderii de energie din surse regenerabile și de înlocuire a cărbunelui în mixul energetic, constituind un pas determinant și necesar în procesul de reorganizare a CE Oltenia. De asemenea, punerea în aplicare a acestor investiții se încadrează în ținta Acordului de la Paris privind neutralitatea climei până în 2050, deoarece conduce la reducerea emisiilor de carbon și a consumului de energie primară prin producția de surse regenerabile", se precizează în comunicat.