English
Aproape fără întrerupere, numeroase informații din țară și de peste hotare relevă pașii care se fac în vederea consolidării proceselor de protecție a mediului înconjurător. Asemenea informații prezintă un interes major și pentru comunitatea inginerilor români, angajați deopotrivă în soluționarea unor cerințe ale profesiei și în dezvoltarea durabilă a României, ca o condiție fundamentală a progresului economico-social. Identificarea obiectivelor menite să asigure realizarea scopului amintit permite ca problematica globală să-și găsească mai lesne soluții locale.
- Credit foto: www.freepik.com
România a alocat peste 10,85 miliarde lei obținute de pe piețele externe în proiecte verzi
România a finalizat cu succes prima etapă de finanțare sustenabilă, obținând 10,85 miliarde de lei (echivalentul a 2,18 miliarde euro) din două emisiuni de obligațiuni verzi - un pas important spre atragerea de capital pentru proiecte cu impact pozitiv asupra mediului, a anunțat Ministerul Finanțelor (MF). Instituția a publicat raportul oficial de alocare a fondurilor, primul de acest tip publicat până în prezent, care detaliază utilizarea sumelor obținute.
Potrivit documentului, din totalul sumei atrase, 9,85 miliarde lei (1,98 miliarde euro) au fost atrase în februarie 2024, prin prima emisiune de euroobligațiuni verzi a României, iar 1 miliard lei (201 milioane euro) provine din emisiunea Samurai Green lansată în octombrie anul trecut pe piața japoneză.
Prin această operațiune, România își aliniază strategia de finanțare cu angajamentul internațional privind combaterea schimbările climatice și promovarea dezvoltării durabile, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu prevederile ONU privind Dezvoltarea Durabilă. „Fondurile obținute au fost integral alocate către proiecte eligibile de protecție a mediului, în domenii precum transportul nepoluant, gestionarea durabilă a apei, adaptarea la schimbările climatice, protejarea resurselor naturale și reducerea poluării", se menționează în comunicat.
- Credit foto: www.freepik.com
„Emisiunile de obligațiuni verzi și angajamentul continuu al Guvernului privind realizarea de proiecte care să răspundă provocărilor climatice demonstrează potențialul României de a fi un actor important în domeniul finanțelor sustenabile la nivel regional, european și internațional. Prin aceste emisiuni, Ministerul Finanțelor îndeplinește, pe lângă obiectivul de diversificare a bazei de investitori, un obiectiv important în managementul datoriei publice și finanțarea tranziției către o economie cu emisii scăzute. Astfel, reușim să ne atingem obiectivele de dezvoltare durabilă asumate prin semnarea Acordului de la Paris, respectiv sprijinirea proiectelor cu impact pozitiv pentru îmbunătățirea calității vieții tuturor", a declarat ministrul Alexandru Nazare, citat în comunicat.
Sumele nete din cele două emisiuni s-au ridicat la 10,85 miliarde lei (aproximativ 2,18 miliarde euro). Din aceste fonduri, 41,5% au fost folosite pentru a finanța proiecte din perioada 2021 - 2023, iar restul de 58,5%, pentru proiecte din 2024. Suma a fost alocată pentru investiții în domenii precum transport durabil, apă, schimbări climatice, resurse naturale și prevenirea poluării.
Sumele au fost investite în următoarele domenii strategice: ▪ gestiunea durabilă a apei și apelor uzate - 4,6 miliarde lei; ▪ transport nepoluant - 1,87 miliarde lei; ▪ adaptarea la schimbările climatice - 2,04 miliarde lei; ▪ protecția resurselor naturale și utilizarea sustenabilă a terenurilor - 2,33 miliarde lei; ▪ prevenirea și controlul poluării - 52 000 lei.
„Un comitet interministerial a aprobat recent raportul final de alocare, iar evaluatorul extern, Standard & Poor s, a confirmat că toate cheltuielile sunt în concordanță cu angajamentele asumate. Evaluatorul extern apreciază că Raportul îndeplinește cerințele privind raportarea alocărilor prevăzute în Principiile Obligațiunilor Verzi și angajamentele ferme din cadrul obligațiunilor verzi referitoare la raportarea alocărilor, iar alocările pentru proiecte de mediu sunt în concordanță cu angajamentele emitentului asumate anterior realizării emisiunilor de obligațiuni verzi", precizează MF.
Obligațiunile verzi ale României au generat interes pe piețele internaționale. Emisiunea în euro a fost suprasubscrisă de peste patru ori (cererea investitorilor a depășit de peste 4 ori suma pe care România dorea să o împrumute), ceea ce arată încrederea în instrumentele sustenabile de finanțare a României. Performanța de piață a fost recunoscută prin două distincții importante: premiul „Top Deal" oferit de CMD Portal pentru cea mai mare emisiune verde realizată de un stat din Europa Centrală și de Est și premiul „Cross-border Yen Bond of the Year", acordat de DealWatch pentru emisiunea Samurai lansată pe piața japoneză.
Emisiunile de obligațiuni verzi fac parte din strategia de finanțare a Ministerului Finanțelor și sunt dedicate finanțării unor sectoare prioritare din domeniul protejării mediului înconjurător și combaterii schimbărilor climatice, contribuind la diversificarea bazei de investitori.
Următoarea etapă constă în elaborarea Raportului de impact, care va oferi detalii despre efectele de mediu și sociale generate de proiectele finanțate. Acesta va crea baza pentru posibile noi emisiuni de obligațiuni verzi, în funcție de proiectele eligibile ce vor fi identificate în perioada următoare.
Campanie de informare despre calitatea apei de la robinet în Capitală
Apa Nova a lansat campania „Apa oficială din tot ce iubești în București", o inițiativă care aduce în centrul atenției calitatea apei de la robinet și rolul său în viața orașului, a anunțat compania. Scopul proiectului este de a-i încuraja pe bucureșteni să redescopere valoarea unei resurse locale, sigure și sustenabile, dar, mai ales, să aibă încredere în calitatea apei de la robinet.
- Credit foto: www.freepik.com
„De la porțile de răcorire montate în zone centrale din Capitală, la activarea celor 113 cișmele administrate de Apa Nova în oraș, semnalate cu coduri QR care conduc direct către buletinele de analiză a apei potabile, până la implicarea în evenimente relevante pentru comunitatea bucureșteană și la colaborarea cu industria ospitalității - pentru a susține consumul de apă de la robinet, fiecare element al campaniei contribuie la reconectarea bucureștenilor cu orașul și cu apa pe care o consumă", se arată în comunicatul companiei.
Potabilitatea apei din rețeaua publică este garantată printr-un proces complex de producție și monitorizare, complet digitalizat, Apa Nova București furnizând anual peste 180 de milioane de metri cubi de apă potabilă, verificată permanent printr-o rețea de 55 de puncte fixe de testare, precizează compania. În fiecare an, sunt efectuate peste 6000 de analize de laborator, prin care sunt verificați 130 000 de parametri de calitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și europene.
Astfel, investițiile din ultimii 25 de ani în modernizarea, extinderea și digitalizarea sistemului public de alimentare cu apă (care integrează o rețea de peste 2200 km și deservește peste două milioane de locuitori) depășesc
748 de milioane euro.
„Trecem deseori pe lângă cișmele sau deschidem robinetul de apă rece, fără să ne gândim că în spatele acestui gest simplu se află ani de expertiză și sute de milioane de euro investite, tehnologie de ultimă generație și grijă față de sănătatea publică. Apa pe care o furnizam este sigură, testată riguros și monitorizată 24/24, dar și prezentă în fiecare aspect al vieții urbane. Prin această campanie, ne dorim ca apa de la robinet să fie văzută nu doar ca o opțiune practică, ci ca o alegere conștientă, responsabilă și chiar de mândrie locală - dar mai ales de încredere în calitatea acestei ape. E un mod prin care ne putem reconecta cu orașul, cu mediul și cu valorile sustenabile", a declarat directorul general Apa Nova București, Mădălin Mihailovici, citat în comunicat.
Campania include și o importantă componentă de informare în HoReCa, derulată în parteneriat cu Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA), sub forma unui program pilot de promovare și de încurajare a consumului de apă de la robinet în restaurantele și cafenelele din București. În sprijinul acestei inițiative, Apa Nova oferă testări gratuite ale calității apei de la robinet, pentru primele 100 de localuri care se alătură campaniei și solicită acest lucru. Acest demers are la bază cadrul legislativ care vizează reglementarea accesului gratuit al clienților restaurantelor la apă potabilă de la robinet, respectiv Legea 96/2024, fiind inspirat din practicile adoptate deja în marile orașe europene, unde consumul de apă potabilă din rețeaua publică este încurajat activ ca alternativă sustenabilă.
CE: Acțiuni-cheie lansate pentru promovarea economiei circulare
Comisia Europeană (CE) a lansat, zilele trecute, mai multe inițiative pentru a accelera tranziția UE către o economie circulară și pentru a pregăti terenul pentru Actul privind economia circulară, preconizat pentru 2026. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, economia circulară sporește competitivitatea și creșterea economică prin promovarea reutilizării, reciclării și refabricării materialelor. Viitorul act legislativ va sprijini obiectivele UE din cadrul Busolei pentru competitivitate și al Pactului pentru o industrie curată de a dubla ponderea materialelor reciclate în economia UE și de a deveni lider mondial în economia circulară până în 2030.
- Credit foto: www.freepik.com
Inițiativele adoptate în aceste zile includ normele privind transferurile de deșeuri și o evaluare a legislației privind deșeurile electronice. În plus, în zilele următoare vor fi publicate noi norme de îmbunătățire a eficienței reciclării și a valorificării materialelor din deșeurile de baterii. Dialogul va demara, de asemenea, o consultare publică cu părțile interesate și va lansa în curând o cerere de contribuții. Aceste noi acțiuni vizează diferite dimensiuni ale economiei circulare și vor contribui la stimularea tranziției și la consolidarea punerii în aplicare a legislației existente.
Digitalizarea și clasificarea expedierilor de deșeuri
Comisia va pune în aplicare un sistem digital de transfer al deșeurilor. Acest lucru va permite întreprinderilor să treacă de la procedurile pe suport de hârtie la cele digitale pentru transportul deșeurilor pe piața unică a UE, reducând sarcina administrativă și contribuind la competitivitate. Acest lucru va raționaliza transferurile transfrontaliere de deșeuri în interiorul UE, protejând în același timp sănătatea umană și mediul. Începând cu 21 mai 2026, sistemele digitale vor înlocui pe deplin procedurile pe suport de hârtie, simplificând operațiunile, îmbunătățind trasabilitatea și reducând expedierile ilegale. Prin digitalizarea acestor proceduri, deșeurile vor fi reciclate în cele mai eficiente instalații din statele membre.
În paralel, Comisia a lansat o consultare publică privind armonizarea clasificării anumitor tipuri de deșeuri (așa-numitele deșeuri incluse pe „lista verde") pentru a facilita transferurile transfrontaliere ale acestora. Consultarea este accesibilă prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea" până la 31 octombrie 2025.
Evaluarea Directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice
Totodată, Comisia a publicat o evaluare a Directivei privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). DEEE sunt esențiale pentru abordarea provocărilor tot mai mari în gestionarea deșeurilor electronice și pentru o mai bună aliniere a normelor UE la obiectivele unei economii circulare competitive. Au fost identificate lacune-cheie, cum ar fi faptul că aproape 50% din totalul deșeurilor electronice rămân necolectate, iar reciclarea nu atinge obiectivele de colectare în statele membre ale UE. Deșeurile electronice reprezintă unul dintre fluxurile de deșeuri cu cea mai rapidă creștere din Europa, crescând cu aproximativ 2% pe an. Există un mare potențial de a utiliza mai bine deșeurile electronice, de exemplu prin recuperarea și reciclarea materiilor prime critice și prin consolidarea economiei circulare. În plus, evaluarea subliniază necesitatea unei noi abordări pentru a îmbunătăți colectarea, tratarea și stimulentele de piață și va contribui la pregătirea propunerii Comisiei de revizuire a Directivei DEEE. Această revizuire va fi o componentă centrală a viitorului Act privind economia circulară.
Potrivit CE, întreprinderile producătoare din UE cheltuiesc de obicei de două ori mai mult pe materiale decât pe forță de muncă sau energie. Multe întreprinderi din UE se bazează, de asemenea, pe importurile de materiale critice din țări terțe, ceea ce le face vulnerabile la volatilitatea prețurilor și la deficitele de aprovizionare. Practicile circulare care promovează utilizarea eficientă a resurselor, proiectarea și reciclarea pot reduce aceste riscuri, reducând în același timp costurile. În plus, soluțiile circulare sunt vitale pentru realizarea neutralității climatice până în 2050, deoarece pot asigura 20% - 25% din reducerile necesare ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
De la 1 ianuarie până la 24 iulie 2025, omenirea a utilizat resursele naturale pe care ecosistemele planetei le pot produce într-un an întreg
La 24 iulie 2025 a fost marcată Ziua Suprasolicitării Planetei/ Earth Overshoot Day, a anunțat WWF România - Fondul Mondial pentru Natură, una dintre cele mai importante organizații specializate în conservarea mediului. Potrivit unui comunicat transmis de organizație, de la 1 ianuarie până la 24 iulie, omenirea a utilizat resursele naturale pe care ecosistemele planetei le pot produce într-un an întreg, conform celor mai recente calcule ale Global Footprint Network. Cu alte cuvinte, în mai puțin de 7 luni, omenirea a consumat ceea ce Pământul reînnoiește în 12 luni.
„În prezent, consumăm resurse naturale cu 80% mai rapid decât ecosistemele planetei noastre pot să le refacă, ceea ce echivalează cu utilizarea a 1,8 planete Pământ. Această supraexploatare se face prin epuizarea capitalului natural, punând în pericol securitatea resurselor pe termen lung. Rezultatele sunt deja vizibile: defrișări masive, eroziunea solului, pierderea biodiversității și creșterea concentrațiilor de CO₂ în atmosferă, care contribuie la fenomene meteorologice extreme și scăderea producției alimentare", se menționează în comunicat.
Ziua Suprasolicitarii Planetei se calculează pe baza celor mai recente date din Raportul Național privind Amprenta Ecologică și Biocapacitatea (ediția 2025), care includ informații complete până în 2022 și estimări pentru 2023 - 2024. Datele furnizate de agențiile ONU au fost revizuite recent, ducând la o ajustare semnificativă, inclusiv reducerea capacității oceanelor de a absorbi carbonul, ceea ce a devansat această zi cu opt zile față de 2024. Global Footprint Network a estimat în continuare rezultatele pentru 2025.
Deși data a rămas relativ stabilă în ultimul deceniu, ea cade totuși la mai puțin de șapte luni după începutul anului, iar pentru restul perioadei, omenirea trăiește pe „datorie ecologică". Această „datorie" acumulează o pierdere echivalentă cu 22 de ani de productivitate biologică totală a Pământului. Practic, ar fi nevoie de 22 de ani în care planeta să funcționeze la capacitate maximă pentru a repara pagubele create, iar multe dintre acestea pot fi ireversibile.
„Un efect concret al acestei situații este creșterea nivelului de CO₂ în atmosferă cu 100 ppm de la începutul supraexploatării globale în anii 1970. Acțiunile noastre nu se potrivesc cu obiectivele pentru 2030: ▪ de a proteja 30% din oceanele, terenurile și apele dulci ale planetei; ▪ de a reduce emisiile de carbon cu aproximativ 45% la nivel mondial comparativ cu cele din 2010", precizează WWF - România.
Reprezentanții organizației de mediu afirmă că sunt disponibile soluții concrete, viabile și adesea profitabile pentru a muta spre sfârșit de an data Zilei Suprasolicitării Planetei. Acestea includ acțiuni în cinci domenii-cheie: orașe, energie, alimentație, populație și protejarea planetei. De exemplu, reducerea emisiilor de CO₂ din combustibilii fosili cu 50% ar putea amâna această dată cu trei luni. „Companiile care se angajează în practici regenerative și circulare, și care pot demonstra reducerea supraexploatării globale, vor fi cele mai bine poziționate pentru un viitor marcat de schimbări climatice și constrângeri ale resurselor", subliniază organizația.
„Faptul că Ziua Suprasolicitării Planetei cade din nou înainte de finalul lunii iulie arată că modelul nostru actual de consum este profund nesustenabil. Trăim pe datorie ecologică și erodăm capitalul natural de care depind sănătatea noastră, economia și securitatea alimentară. În România și la nivel global, WWF susține tranziția către un sistem economic care respectă limitele planetei - prin protejarea biodiversității, decarbonizarea economiei și investiții în natură. Nu avem nevoie de promisiuni vagi, ci de acțiuni concrete, măsurabile și urgente pentru a inversa direcția și a ne încadra în bugetul ecologic al planetei", a afirmat Barbara Bendadi, director de conservare al WWF - România (Fondul Mondial pentru Natură).
Earth Overshoot Day nu are o zi fixă, se calculează împărțind biocapacitatea planetei (cantitatea de resurse ecologice pe care Pământul este capabil să le genereze în acel an), la amprenta ecologică a umanității (cererea umanității pentru acel an) și înmulțind cu 365, numărul de zile dintr-un an.
Amprenta ecologică a fiecărui oraș sau stat poate fi comparată cu biocapacitatea sa. Dacă cererea unei populații pentru bunuri ecologice (de exemplu, pescuitul excesiv) depășește oferta, regiunea respectivă are un deficit ecologic. O regiune în deficit ecologic satisface cererea importând, lichidând propriile active ecologice sau emițând dioxid de carbon în atmosferă. La nivel global, deficitul ecologic și depășirea sunt aceleași, deoarece nu există un import net de resurse către planetă.
„Obiectivele globale ale WWF (Fondul Mondial pentru Natură) pentru 2050 sunt zero pierdere a habitatelor naturale, înjumătățirea amprentei ecologice a producției și a consumului și zero extincții ale speciilor cauzate de om. Odată cu intensificarea fenomenelor meteorologice extreme și continuarea conflictelor militare din lume, considerăm că este important să securizăm resursele planetei pentru a putea susține prosperitatea economică pe termen lung. Aceste obiective se vor traduce în beneficii directe pentru oameni, cum ar fi stabilitatea climei, hrană sănătoasă, apă potabilă și o mai bună calitate a vieții. Prin urmare, Ziua Suprasolicitării Planetei este un apel la răspunsuri proactive pentru a împiedica dezastrul prin decizii bune. Este alegerea noastră acum", se afirmă în comunicat.