English
Încheiem, în acest număr, publicarea prevederilor principale ale Programului de convergență pentru perioada 2019 - 2022. După cum am mai informat, acest document vizează accelerarea procesului de integrare europeană a României, astfel încât să se creeze și premisele necesare pentru adoptarea monedei unice, euro, la orizontul anului 2024. În centrul preocupărilor, la nivelul autorităților publice, cu impactul obiectiv asupra întregii economii reale, se află politica fiscal-bugetară conformă cu obiectivele Pactului de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar de maximum 3% din Produsul Intern Brut (PIB).
Perspectivele bugetare pe termen mediu
Proiecția bugetară este concepută astfel încât să ofere o orientare strategică inclusiv pentru entitățile economico-sociale în care își desfășoară activitatea cea mai mare parte a comunității inginerești din țara noastră. Din acest motiv, prezintă cel mai mare interes următoarele obiective:
▪ Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a asigura premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească;
▪ Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea acestora, în sensul dezvoltării și modernizării infrastructurii și serviciilor, pentru îmbunătățirea calității vieții, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix;
▪ Promovarea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sustenabile;
▪ Adoptarea unor măsuri salariale pentru asigurarea protecției și securității sociale a persoanelor vârstnice, pensionarilor și categoriilor cele mai vulnerabile;
▪ Dezvoltarea și diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;
▪ Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței și eficientizarea cheltuielilor publice.
Între măsurile cele mai importante care vizează veniturile bugetare prevăzute pentru anul în curs, reținem:
▪ creșterea taxării în domeniul jocurilor de noroc;
▪ creșterea nivelului accizelor pentru produsele din tutun;
▪ aplicarea măsurilor de repartizare a minimum 90% din profitul net realizat sub formă de vărsăminte la bugetul de stat sau local (în cazul regiilor autonome) sau dividende (în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat);
▪ aplicarea măsurii prin care companiile de stat plătesc dividende de 35% din suma alocată altor rezerve, precum și din sumele alocate pentru investiții care nu au fost utilizate;
▪ reducerea impozitării muncii pentru companiile din sectorul de construcții (măsură care s-a pus în aplicare, inclusiv prin stabilirea salariului minim în această ramură la 3000 lei, fapt reflectat de o semnificativă revigorare a construcțiilor);
▪ vânzarea licențelor pentru tehnologia 5G.
În privința cheltuielilor bugetare, au fost prevăzute următoarele măsuri:
▪ începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15%, respectiv de la 1100 lei la 1265 lei; tot de la aceeași dată, indemnizația socială pentru pensionari garantată se majorează cu 10%, respectiv de la 640 lei la 704 lei;
▪ majorarea cuantumului alocațiilor de stat pentru copii, măsură pusă în aplicare începând cu luna următoare intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2019;
▪ creșterea salariului de bază minim brut garantat în plată, măsură care, de asemenea, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie a.c.;
▪ acordarea, în perioada 2019 - 2020, de vouchere de vacanță potrivit prevederilor OUG nr. 8/2009;
▪ în perioada 2019 - 2021 se mențin în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2018 anumite indemnizații plătite unor persoane defavorizate, cum ar fi: indemnizații pentru persoane persecutate politic și etnic, indemnizații pentru membrii Academiei Române ș.a.;
▪ în aceeași perioadă, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2018;
▪ de asemenea, la stabilirea cheltuielilor de personal pe anul 2019 s-a avut în vedere continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori.
Continuitate și stabilitate
Detalierea prevederilor bugetare relevă cadrul legal și instituțional prin care se asigură realizarea veniturilor bugetare totale la nivelul proiecției strategice. Astfel, de la 32% din PIB în anul 2018 se are în vedere creșterea veniturilor la 33,5% din PIB în anul 2021, în special pe baza majorării ponderii în PIB a contribuțiilor sociale.
În structură, veniturile din impozitele curente pe profit și venit sunt prevăzute să rămână la același nivel ca în 2018, respectiv de 4,9% din PIB. Pe termen mediu, acestea sunt prognozate să crească cu 0,1 puncte procentuale (pp) în 2020 și în 2022. Încasările din impozitul pe venit sunt influențate de impactul negativ generat de scutirea acordată salariaților din sectorul de construcții, conform OUG nr. 114/2018, iar pe termen mediu, de evoluția favorabilă a fondului de salarii din economie. Se estimează că veniturile din impozite și taxe pe bunuri și servicii vor înregistra o creștere de 0,3 pp (ajungând la 10,7% în PIB) în 2019 față de 2018. Aceasta se datorează în principal angajamentului ANAF de a colecta venituri suplimentare de 6 miliarde lei la TVA și de 1 miliard lei la accize ca urmare a măsurilor privind îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii.
Pe termen mediu, încasările din aceste impozite se vor situa la un nivel de 10,5% din PIB în 2020, respectiv 10,2% din PIB în 2021. Încasările din contribuții de asigurări sociale în anul 2019 sunt estimate să crească cu 0,9 pp din PIB față de anul 2018, fiind influențate în principal de creșterea semnificativă a fondului de salarii din economie, de aplicarea la nivelul întregului an a condițiilor noi legislative comparativ cu 11 luni de aplicare în anul 2018 și de prevederile OUG nr. 114/2018 prin care se creează premisele pentru majorări salariale diferențiate pe domenii de activitate în cazul salariaților din sectorul construcții, concomitent cu scutirea de la plata contribuției datorate la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) în limita a 3,75%, în perioada 2019 - 2028 inclusiv. Pe termen mediu, evoluția încasărilor din contribuții de asigurări sociale este determinată de majorarea prognozată a câștigului salarial mediu și a numărului de salariați, ponderea veniturilor din această sursă fiind prognozată să ajungă la 12,9% din PIB în anul 2021.
Cheltuielile bugetare totale sunt prognozate să crească în 2019 la 36,6% din PIB, pe termen mediu fiind estimată o ușoară reducere, acestea ajungând la 36% din PIB în 2021.
Cheltuielile de personal ca pondere în PIB se majorează la începutul orizontului de prognoză la 11,7% din PIB, iar pentru 2021 sunt estimate la un nivel de 11% din PIB. Formarea brută de capital fix indică majorarea alocărilor pentru cheltuielile de investiții pe termen mediu, de la 2,6% din PIB în 2018 la 3,4% din PIB în 2021. Cheltuielile cu asistența socială se vor situa la 11,5% din PIB în 2019 urmând să crească la 12,2% din PIB în 2021.
În aceeași sferă de preocupări relevată de Strategia fiscal-bugetară se încadrează prevederile Programului de convergență referitoare la evoluția și nivelul datoriei guvernamentale. Această datorie s-a situat, conform metodologiei UE, la sfârșitul anului 2018, la 35% din PIB, nivel net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.
Din totalul datoriei guvernamentale, datoria internă a reprezentat 18,3% din PIB, iar datoria externă a fost de 16,7% din PIB.
Obiectivele Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu sunt următoarele:
▪ Asigurarea necesarului de finanțare a administrației publice centrale, pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung;
▪ Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale;
▪ Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat.
În anul 2018, finanțarea internă a fost realizată în conformitate cu planul de finanțare anunțat la începutul anului prin organizarea de licitații regulate de titluri de stat cu maturități cuprinse între 6 luni și 15 ani (scadență reziduală de minimum 12,8 ani). Volumul total împrumutat pe piața internă s-a ridicat la 45,78 miliarde lei, din care 10,06% datorie pe termen scurt, 54,85% pe termen mediu și 35,08% pe termen lung. În plus față de această sumă, 2,07 miliarde lei au fost împrumutați sub forma titlurilor de stat dedicate populației, în cadrul Programului TEZAUR.
Deși deținerile nerezidenților în titlurile de stat emise pe piața internă s-au menținut la un nivel relativ stabil pe parcursul anului (circa 18% - 18,5%), acestea au înregistrat o ușoară creștere la sfârșitul anului 2018 (20,2%).
Provocări și riscuri
Un important capitol al Programului de convergență oferă o proiecție detaliată asupra vulnerabilităților cărora trebuie să le facă față economia românească într-un viitor previzibil. Astfel, s-a ajuns la concluzia potrivit căreia riscurile care pot afecta economia reală și implicit obiectivul de creștere economică sunt în principal de natură externă. Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internațional și, în special, de creșterea economică din principalele țări partenere din punct de vedere comercial.
Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă condițiile în care se realizează ieșirea Regatului Unit din UE. Prevederile proiectului de acord arată că din punctul de vedere al schimburilor comerciale nu există factori adverși, cel puțin până în anul 2022. Astfel, estimările Comisiei Europene și ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză care indică un impact moderat al Brexit, apreciat până la maximum 0,2% din PIB pe ansamblul UE (și mai redus în cazul României) s-ar putea dovedi în final chiar mai mici. Mai mult, protejarea drepturilor lucrătorilor români din Regatul Unit, conform proiectului de acord, va avea un efect pozitiv asupra contului curent al balanței de plăți. Rezultatul procesului Brexit va avea impact asupra piețelor financiare și a investitorilor. În cazul în care nu există o înțelegere, aceasta ar conduce la un impact mai disruptiv asupra relațiilor comerciale dintre UE și Regatul Unit și asupra activității economice în Europa decât se prevede în prezent în ipoteza pur tehnică privind relațiile comerciale după ieșirea din UE a Regatului Unit prevăzută în această previziune intermediară.
Riscurile rezultate din contextul mondial sunt în creștere în condițiile menținerii unei incertitudini ridicate cu privire la politicile economice și comerciale ale Statelor Unite. O posibilă supraîncălzire a economiei americane ar putea declanșa o înăsprire mai rapidă a politicii monetare cu impact negativ asupra piețelor emergente, determinată de migrarea fluxurilor de capital din aceste zone către SUA, atrase de dobânzile mai mari. Având în vedere caracterul deschis al economiei UE, aceasta ar fi, de asemenea, afectată.
Încetinirea procesului de menținere și extindere a piețelor de export ale României în UE, în special Germania și Italia, ar putea afecta negativ creșterea și investițiile din țara noastră, cunoscut fiind faptul că bunurile și serviciile livrate în aceste două state au o pondere însemnată în activitatea celor mai importante entități economico-sociale din țara noastră.
Tensiunile comerciale dintre SUA și China, care au cunoscut și cunosc o evoluție contradictorie, atestă însă persistența unor mari incertitudini în ceea ce privește natura și sfera posibilului acord între cele două țări. Intrarea în vigoare a acordurilor comerciale, inclusiv Parteneriatul Transpacific și Acordul de parteneriat economic UE - Japonia, ar trebui să contribuie la evitarea unei escaladări generalizate a protecționismului comercial. Deși riscul de creștere a tensiunilor comerciale pare să fi scăzut într-o oarecare măsură în ultimele luni, acesta ar putea afecta în continuare perspectivele economice globale. O întrerupere a lanțurilor de valori globale și o scădere a perspectivelor de creștere în China și în Statele Unite ar putea duce, de asemenea, la o reevaluare a riscurilor pieței financiare. Riscul unei încetiniri economice mai pronunțate în China rămâne ridicat, deoarece autoritățile se confruntă cu constrângeri de politică internă, preocupări crescânde privind eficacitatea stimulilor politici, posibilitatea deteriorării în continuare a comerțului și potențialul unei cereri interne mai slabe.
Pe plan intern, riscurile au șansa de a se transforma în oportunități, în măsura în care, începând de la bază, activitățile economico-sociale vor fi orientate atât în prezent, cât și în perspectivă, spre cerințele pieței. Așa, de exemplu, redresarea cererii pe piața imobiliară, pe segmentul locuințelor, ar putea antrena o relansare a activității în construcții.
Riscurile interne asociate evoluției inflației sunt date de apariția unor condiții meteorologice nefavorabile cu efect asupra prețurilor produselor agroalimentare, în contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali. Totodată, evenimentele internaționale, care amplifică tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere mai mare decât cea estimată a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflației peste nivelul prognozat.
Menționarea acestor riscuri prezintă o importanță deosebită pe ansamblul economiei, începând cu planurile de afaceri. Angajarea inginerilor în elaborarea și aplicarea acestor planuri reprezintă o garanție nu numai în ceea ce privește suportul tehnic și tehnologic, ci și în ceea ce privește mai buna valorificare a resurselor, cu accent pe cele umane.
Incertitudinile și mijloacele de a le transforma în certitudini
Ca în orice tip de activitate, procesele și fenomenele economice, mai ales în măsura în care sunt influențate de factori externi, prezintă un anumit grad de incertitudine. Din acest motiv, proiectarea politicilor fiscal-bugetare pentru intervalul 2019 - 2022 a ținut seama de mai multe posibilități, astfel încât obiectivele de bază să fie îndeplinite. În condițiile în care încasările din impozite și taxe sunt strâns corelate cu evoluția ratei de ocupare, a câștigului mediu și a creșterii economice, există posibilitatea de a se modifica atât în plus, cât și în minus, scenariul de bază în funcție de care a fost alcătuit bugetul pe acest an. S-au luat în considerare, bunăoară, efectele celui mai ridicat risc, cel al diminuării ritmului de creștere economică. În acest caz, există riscul de a se diminua veniturile bugetare cu până la un procent. Un alt element vizează senzitivitatea datoriei publice. În acest caz, s-au luat în calcul influența creșterii economice, a deprecierii monedei naționale, precum și a derapajului fiscal asupra soldului datoriei guvernamentale, ca și influența deprecierii monedei naționale și a modificării ratelor de dobândă asupra plăților de dobânzi.
O scădere economică cu 1% din PIB ar avea un impact negativ asupra nivelului de îndatorare, de creștere cu 2,7% din PIB în anul 2022, iar deprecierea monedei naționale cu 10% față de euro (principala valută în care este denominată datoria guvernamentală în valută) ar determina creșterea ponderii datoriei guvernamentale în PIB de până la 1,6% din PIB în 2022. Un derapaj fiscal transpus într-un deficit în numerar de finanțat de 3,8% din PIB în perioada 2019 - 2022 ar conduce la o creștere a nivelului de îndatorare cu până la 5,9% din PIB în 2022, în timp ce influența combinată a acestor factori asupra ponderii datoriei guvernamentale în PIB determină o creștere a acestui indicator cu 10,8% din PIB în anul 2022.
Totodată, deprecierea monedei naționale față de euro ar avea un impact negativ scăzut asupra plăților de dobândă, în sensul creșterii ponderii acestora în PIB cu până la 0,04% din PIB în anul 2022, în timp ce creșterea ratelor de dobândă cu 1% ar conduce la o creștere mai accentuată a ponderii plăților de dobândă în PIB cu până la 0,05% în anul 2022. Influența combinată a acestor factori asupra plăților de dobândă ar determina o creștere a acestor plăți cu 0,08% din PIB în anul 2022.
Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice
Partea finală a Programului de convergență este consacrată modului în care este gestionat banul public, în strânsă legătură cu obiectivele procesului de integrare europeană a României. În acest sens, proiecțiile naționale sunt raportate la cele comunitare, un loc important ocupându-l procesele demografice. Deoarece progresul economico-social este condiționat, în cea mai mare măsură, de politicile investiționale, reținem din document elementele definitorii pentru politica de investiții. Astfel, se menționează că, în cadrul politicii de cheltuieli bugetare, una dintre preocupările majore o constituie optimizarea structurii acestora către o arhitectură care să stimuleze dezvoltarea economică sustenabilă, în special prin reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale la investiții finanțate din fonduri UE. Un pas important în cadrul acestei politici îl reprezintă planificarea bugetară și prioritizarea proiectelor de investiții publice semnificative, pentru a spori absorbția fondurilor UE, în vederea creării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice.
Cadrul legal existent a fost îmbunătățit în perioada 2016 - 2018 în scopul consolidării legăturii dintre procesul de prioritizare și bugetare. Astfel, a fost instituită obligația în sarcina ordonatorilor principali de credite de a finanța cu prioritate, în funcție de necesarul de finanțare, acele proiecte de investiții publice care obțin punctaje ridicate în urma aplicării principiilor și criteriilor de prioritizare.
Una dintre recomandările formulate de Banca Mondială în cadrul proiectului de asistență tehnică „Îmbunătățirea managementului investițiilor publice", derulat în perioada 2014 - 2015, o constituie raționalizarea portofoliului de investiții publice. În acest sens, Ministerul Finanțelor Publice, în colaborare cu Ministerul Transporturilor, a demarat un exercițiu pilot pentru a testa mecanismele și criteriile de raționalizare propuse de Banca Mondială. Se estimează că, până la sfârșitul anului 2019, activitățile grupului de lucru vor fi finalizate, iar criteriile de raționalizare identificate vor fi aprobate de conducerea Ministerului Finanțelor Publice, urmând ca acestea să facă obiectul unei propuneri de reglementare, care va fi prezentată Guvernului.
În viziunea strategică a Programului de convergență, un loc important îl ocupă stimularea parteneriatului public-privat.
În conformitate cu deciziile adoptate până în prezent, se află în diverse etape de pregătire pentru parteneriatele public-privat proiecte deosebit de importante, precum:
▪ Autostrada Ploiești - Brașov;
▪ Clinica multifuncțională „Dr. Calistrat Grozovici";
▪ Autostrada Târgu-Neamț - Iași;
▪ Amenajarea râului Argeș pentru navigație;
▪ Construirea și operarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem.
Cum lesne se poate observa, Programul de convergență conturează cele mai importante direcții de acțiune în toate ramurile și structurile economiei naționale, ceea ce - așa cum am mai subliniat - indică și obiectivele activității întregii comunități inginerești din țara noastră, pe termen scurt și mediu.
