REFABRICAREA ȘI RECONFIGURAREA MAȘINILOR - UNELTE GRELE ȘI SPECIALIZATE ÎN VEDEREA ADAPTĂRII LA CERINȚE ALE FABRICAȚIEI ACTUALE

Evolutia contextului industrial arata foarte clar ca astazi o intreprindere se gaseste sub influenta tripletului termene – costuri – performante.
In conditiile trecerii de la o economie de productie la o economie de piata, sau altfel spus, de trecere de la “productia de masa” la “productia pe masura”, refabricarea este de mare actualitate.
{coala de masini-unelte (MU) din Romania, dezvoltata in perioada anilor 1955-1985, s-a axat pe cerintele realizarii de masini-unelte noi, intr-o varietate relativ mare de tipodimensiuni. De aceea, parcul industrial actual de masini-unelte grele (MUG) si masini-unelte specializate (MUSp) este constituit din MU fabricate cu tehnologii invechite, foarte multe fiind considerate neperformante din punct de vedere al echipamentelor utilizate in constructia lor (elementele de mecanica fina; instalatia hidraulica; echipamentele electrice si electronice de actionare si comanda).
Definirea conceptului de reconfigurare in vederea refabricarii masinilor-unelte
Refabricarea si reconfigurarea MU reprezinta solutii moderne, aplicate pe scara larga de catre firme specializate din Europa si SUA. La noi in tara exista câteva incercari in domeniul refabricarii MUG (firmele Titan Masini Grele SA, Open Service S.R.L., Tehnoconsult-Invest S.R.L., Titan Automatizari SA, GPM SA).
Pâna in anul 1990, România se situa intre primele zece tari producatoare de masini-unelte si, mai ales, a masinilor grele si chiar foarte grele. Aceste masini s-au produs pe baza unor licente obtinute de la firme de renume, precum: Waldrich Coburg, Morando, Line, Pama, Schibaura etc. Pâna la realizarea primelor masini au fost importate, in perioada 1960 – 1980, de la firmele de mai sus, dar si de la altele, cum ar fi Waldrich Siegen, Hoesch, o serie de masini-unelte unicat sau de diferite tipodimensiuni.
Dupa anul 1990 aceste masini au constituit obiectul a trei activitati de baza:
– refabricarea (modernizarea) si utilizarea in fabricile din tara;
– exportul in starea in care se aflau sau dupa o eventuala modernizare;
– casarea si transformarea in fier vechi, masura dovedita a fi gresita.
|n cazul in care masinile-unelte si-au gasit un loc in productie, in tara sau in strainatate,
s-a pus problema modernizarii sau chiar a refabricarii acestora. Aceste activitati s-au dovedit a fi foarte apropiate si, de cele mai multe ori, confundate. Adevarul este ca, in mod obiectiv, de foarte multe ori este greu de gasit linia de demarcatie dintre cele doua tipuri de interventie care sa asigure o continuare a utilizarii acestora, mai ales in conditiile noi impuse fabricatiei actuale - productivitate ridicata, cresterea gradului de utilizare, flexibilitate etc.
Consideram ca se efectueaza o refabricare daca masina-unealta a fost demontata complet si s-a intervenit asupra componentelor de structura ale acesteia, cum ar fi: reprelucrarea sau schimbarea ghidajelor, modificarea batiului, montantilor, traverselor, a ghidajelor. De asemenea, refabricare se considera si cazul in care se fac schimbari arhitecturale asupra masinii-unelte, de exemplu: platoul unui strung carusel este montat pe o sanie ce se deplaseaza pe ghidaje; pe batiul unei masini AFP se adapteaza si se deplaseaza un portal de strung carusel, astfel obtinandu-se o masina de frezat de tip Gantry.
Modernizarea poate constitui o activitate de sine statatoare sau poate sa se aplice impreuna cu refabricarea. Modernizarea afecteaza, de obicei:
* partea mecanica, si consta in: inlocuirea ghidajelor, schimbarea suruburilor conducatoare, modificarea cutiilor de viteze sau de avansuri;
* partea electrica de actionare sau de comanda, si consta in: inlocuire de motoare electrice, variatoare, dulapuri electrice, panouri de comanda;
* partea hidraulica, si consta in: inlocuirea aparatajului hidraulic vechi (de exemplu, pompe, distribuitoare, supape etc.);
* partea electronica, si consta in: inlocuirea echipamentului CNC, inclusiv traductoare;
* instalatii conexe: inlocuirea echipamentului de ungere, actionarea pneumatica, utilizarea unor accesorii moderne etc.
Masinile-unelte grele care au reprezentat industria româneasca de profil sunt: strungurile carusel, masinile de alezat si frezat, masinile de frezat portal, unele masini-unelte specializate utilizate in industria petroliera, industria metalurgica, industria echipamentelor energetice si nucleare, industria constructoare de masini-unelte etc.
Stabilirea criteriilor tehnico-economice pentru justificarea refabricarii si reconfigurarii masinilor-unelte
Cât se pastreaza si cât se inlocuieste in cazul refabricarii unei masini-unelte?
Exista doua criterii care stabilesc acest lucru, si anume:
– cerintele clientului;
– pretul produsului.
De obicei, clientul are cerinte specifice destinatiei masinii pe care doreste sa o achizitioneze, cum ar fi: dimensiunile de gabarit, sarcina, domeniul turatiilor si al vitezelor de avans, vitezele de deplasare rapida, parametrii regimului de aschiere, procedeele tehnologice care se pot aplica pe masina, gradul de automatizare, sistemul de comanda etc. In functie de acestea se stabileste masina-unealta de baza si apoi ce se pastreaza si ce se modifica din componenta acesteia. Aceasta analiza se face in functie de oferta existenta de piese “second hand”, dar si de preturile pentru elaborare de semifabricate (turnare, sudare, debitare) si pentru prelucrare.
|n cazul refabricarii unei masini-unelte, chiar pentru detinatorul acesteia, se impune un alt mod de abordare. Masina exista deja la beneficiar, acesta dorind, in functie de cerintele sale la un moment dat, o masina “noua”, mai productiva, mai precisa si mult mai fiabila. Refabricarea poate fi facuta chiar de detinatorul masinii sau de catre o firma specializata.
S-a constatat ca performantele MUG si MUSp refabricate sunt superioare MU noi, pretul scade, fiind mai rentabila refabricarea unei MU de 2-3 ori decat fabricarea uneia noi. Desi de dimensiuni foarte mari, aceste MU trebuie sa fie foarte precise, precizia lor geometrica fiind la nivelul sutimilor de mm. Calitativ, o MU refabricata este mai buna decat o MU noua, deoarece se cunoaste domeniul caracteristicilor tehnice si se pot propune solutii pentru imbunatatirea acestora, iar precizia tehnologica este mult mai stabila.
Refabricarea strungurilor carusel
Strungurile carusel realizate in gama SC 14 – SC 43 sunt fabricate in majoritate dupa licenta firmei Morando, strungurile SC 63 – 80, 100, dupa licenta firmei Berthiez si câteva strunguri de 8000 mm si 16000 mm au avut ca model de referinta strunguri de fabricatie japoneza.
Strungurile carusel din gama SC 14 – SC 43 pot fi considerate ca fiind masinile-unelte cele mai cautate de catre utilizatori din Europa, SUA, Canada, dar si din tari asiatice. Exista numeroase oferte de astfel de strunguri produse in România, mare parte dintre ele fiind masini refabricate.
Refabricarea acestor masini s-a impus in fata fabricarii de masini noi din mai multe motive, dintre care mentionam:
* Elementele de structura si unele ansambluri mecanice principale: corp de masa, platou, montanti, traverse, sanii etc. inglobeaza un volum mare de material si manopera, ceea ce conduce la cresterea considerabila a pretului in cazul masinilor noi. |n cazul refabricarii pretul acestor componente este mult mai scazut, ele provenind de la masini, in marea majoritate a cazurilor, deja amortizate;
* Componentele din fonta si din otel care au fost realizate prin turnare sunt mult mai stabile o data cu trecerea timpului, practic in structura acestora neexistand tensiuni interne;
* Ciclul de fabricatie a unor astfel de masini in cazul refabricarii se scurteaza considerabil, ca si cum s-ar utiliza elemente, componente si ansambluri de baza aflate pe stoc;
* |n cazul refabricarii, realizarea masinii-unelte nu mai este apanajul marilor producatori, cu posibilitati deosebite de productie, prelucrarile “delicate” fiind cele care se pot efectua in final, ca de exemplu rectificarea ghidajelor, la firme specializate. Restul operatiilor de montaj se pot efectua cu usurinta fiind la indemana firmelor mici, care nu au utilaje si SDV-uri speciale.
Exista cazuri in care chiar si la refabricare sunt necesare si elemente noi. De exemplu, in cazul fabricarii strungurilor carusel, pe structura unor masini prevazute cu sisteme de comanda conventionale sunt solicitate masini noi echipate cu sisteme CNC. In aceste cazuri se pastreaza vechea structura a masinii, mai putin traversa mobila, saniile si culisele de pe traversa. Aceste componente vor fi realizate prin turnare si prelucrate mecanic prin aschiere, practic, ca pentru o masina noua fabricata in mod “clasic”.
|n figura 1 este prezentat un strung carusel clasic, fara comanda numerica, fabricat in anii ’70, dupa o licenta a firmei Morando. Strungul respectiv este prevazut cu doua sanii verticale dispuse pe traversa si cu o sanie laterala dispusa pe montant. Acest tip de masina-unealta, destinat in special prelucrarilor de strunjire, se refabrica schimbându-se numai componentele electrice si hidraulice (fig. 2). Se observa ca s-a pastrat una din saniile verticale (cu turela pentagonala) si cea laterala.
|n cazul strungurilor la care se realizeaza si operatii de frezare, prezenta asa-numitei “cutii de avans lent” este obligatorie. Aceasta se cupleaza numai la rotirea plansaibei la o turatie ce rezulta din valoarea vitezei de avans. Pentru masinile CNC, preluarea jocului de intoarcere este o cerinta esentiala. Strungul carusel, dupa refabricare, poate avea diferite structuri si destinatii, functie de cerintele beneficiarului.