English
România a avut, anul trecut, cea mai slabă productivitate a resurselor naturale din UE, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică - Eurostat. Astfel, în timp ce în țara noastră și în Bulgaria productivitatea resurselor naturale a fost, în 2020, mai mică de 0,4 euro/kg, în Țările de Jos a fost de 5,4 euro/kg, cea mai bună performanță din UE. Media europeană a fost de 2,22 euro/kg, față de 0,38 euro/kg în România și 0,43 euro/kg în Bulgaria.
Datele Eurostat arată că productivitatea resurselor naturale în România este în scădere constantă în ultimii ani, de la 0,45 euro/kg în 2018, la 0,42 euro/kg în 2019 și 0,38 euro/kg în 2020. Nivelul productivității resurselor variază foarte mult între statele membre ale UE. Aceste diferențe pot fi explicate prin resursele naturale ale unei țări, diversitatea activităților sale industriale, rolul jucat de sectorul serviciilor și de activitățile de construcție, precum și prin amploarea și modelele consumului său și de diversele sale surse de energie.
Eurostat mai relevă că, în ceea ce privește consumul intern de materiale, acesta a scăzut în 2020, în UE, până la 13,4 tone pe persoană de la 14,1 tone în 2019, țările membre cu cele mai mari consumuri interne fiind Finlanda (31 tone pe persoană) și România (29 tone pe persoană), mai mult decât dublu față de media din UE. La polul opus, statele membre cu cele mai mici consumuri interne de materiale sunt Italia (7 tone pe persoană) și Spania (8 tone pe persoană). Consumul intern de materiale în fiecare țară este influențat de zestrea naturală de resurse materiale, care constituie un element structural important pentru fiecare economie. La nivelul UE, mineralele nemetalice au fost responsabile pentru jumătate (52%) din consumul intern de materiale în 2020, urmate de biomasă (24%), combustibili fosili (18%) și minereuri metalice (5%). În rândul statelor membre, există diferențe semnificative când vine vorba despre consumul de minerale nemetalice, de la 2 tone pe persoană în Țările de Jos până la 23 de tone pe persoană în România. Eurostat subliniază că aceste diferențe de la o țară la alta pot fi rezultatul unui nivel diferit al activităților de construcții, densității populației și mărimii infrastructurii de transport, precum rețeaua rutieră.
De la începutul acestui mileniu și până anul trecut, consumul intern de materiale în UE a scăzut de la 15,4 la 13,4 tone pe persoană, în timp ce consumul de biomasă a rămas, practic, stabil în această perioadă, spre deosebire de consumul de minereuri metalice și minerale nemetalice, care au fost ambele puternic influențate de criza economică și financiară din 2008 - 2009. În 2020, consumurile de biomasă, minereuri metalice și minerale nemetalice au fost la un nivel comparabil cu cel din urmă cu 20 de ani. În schimb, consumul de combustibili fosili a scăzut în ultimele două decenii.