România susține importanta energiei nucleare în mixul energetic actual și viitor al UE

România, alături de alte șase state membre ale UE, susține, în cadrul unei scrisori comune de poziție adresată Comisiei Europene, importanța energiei nucleare în mixul energetic actual și viitor al Uniunii și dezvoltarea în continuare a proiectelor strategice de investiții în acest domeniu, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei. Scrisoarea - semnată de prim-ministrul României, Florin Cîțu, precum și de prim-miniștrii din Ungaria, Republica Cehă, Polonia, Slovacia, Slovenia și de președintele Franței, Emmanuel Macron - a fost înaintată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședintelui executiv Frans Timmermans, comisarului pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital, Mairead McGuinness și comisarului pentru Energie, Kadri Simson.

Scrisoarea comună reprezintă un apel către factorii de decizie pentru asigurarea unui cadru echitabil de dezvoltare a energiei nucleare în UE, asigurând posibilitatea de accesare a fondurilor de dezvoltare sustenabilă în cadrul proiectelor nucleare, având în vedere rolul pe care îl are energia nucleară în atingerea obiectivelor de decarbonare ale UE și asigurarea securității energetice la nivel european. Energia nucleară asigură în prezent aproximativ 50% din totalul energiei cu emisii scăzute de carbon produse la nivelul UE, 1,1 milioane locuri de muncă și o cifră de afaceri anuală de 103 miliarde de euro.

Semnatarii scrisorii solicită Comisiei Europene să asigure că planurile UE în domeniul schimbărilor climatice includ toate sursele cu emisii scăzute de carbon, în conformitate cu principiul neutralității tehnologice, drept garantat prin Tratatul de Funcționare a UE (TFUE). Liderii celor șapte state europene subliniază faptul că „toate sursele disponibile cu emisii zero sau emisii scăzute de carbon care contribuie la reducerea emisiilor de CO₂, care, in același timp, contribuie substanțial la atingerea obiectivelor climatice, ar trebui nu doar recunoscute, ci și activ susținute în cadrul UE". Semnatarii își exprimă, totodată, îngrijorările asupra faptului că „dezvoltarea energiei nucleare este contestată de către anumite state membre în pofida contribuției acestei surse de energie la lupta împotriva schimbărilor climatice și a sinergiilor, încă neutilizate, între tehnologiile nucleare și energia regenerabilă. Având în vedere faptul că energia nucleară este o sursă de producție în bandă, aceasta permite o dezvoltare asigurată pentru sursele regenerabile intermitente. Energia nucleară se prefigurează a fi, de asemenea, o sursă de producere în condiții eficiente a hidrogenului curat la un preț redus și poate contribui, de asemenea, la integrarea sectorială. Industria nucleară asigură un număr semnificativ de locuri de muncă de calitate, element important în planurile de relansare economică post-COVID".

Totodată, scrisoarea comună susține dreptul statelor membre de a-și alege mixul energetic (articolul 194 din TFUE), drept care, în prezent, este puternic afectat de tendințele UE de promovare și sprijinire în mod discriminatoriu a surselor regenerabile de energie în raport cu alte tehnologii cu emisii reduse de carbon care și-au dovedit rolul incontestabil în combaterea schimbărilor climatice, precum este energia nucleară. Liderii semnatari susțin, de asemenea, că scoaterea din funcțiune a centralelor nucleare existente fără a fi asigurat un cadru de dezvoltare pentru noi proiecte nucleare va conduce în timp la pierderea unui număr semnificativ de locuri de muncă la nivelul UE".

Potrivit reprezentanților Ministerului Energiei, pentru România, energia nucleară este o opțiune strategică în vederea atingerii obiectivelor naționale în domeniul energiei și schimbărilor climatice, având un rol important în asigurarea securității energetice și decarbonarea sectorului de producere a energiei electrice, fiind susținută de o infrastructură ce acoperă întreg ciclul de combustibil nuclear. În România, energia nucleară deține o pondere de 18% din totalul producției de energie electrică, asigurând 11 000 locuri de muncă în producție, cercetare, inginerie, lucrări, producție de echipamente, inovație, educație, cifră care ar putea crește la 19 000 în contextul demarării unor noi proiecte nucleare.

În prezent, țara noastră derulează un proiect major de investiții, retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă, care va conduce la extinderea duratei de viață cu încă 30 de ani, după anul 2028, in aceleași condiții de siguranță și cu o eficiență economică crescută. De asemenea, extinderea capacității de producție din surse nucleare este vitală pentru asigurarea nevoilor de energie ale României, în special după ieșirea din producție a capacităților bazate pe combustibili fosili solizi.