Scrisoare deschisă adresată autorităților de profesori de educație tehnologică

♦ Protest privind propunerea MEC prin care se elimină disciplina „Educație tehnologică și aplicații practice" din Planul-cadru de învățământ gimnazial

Comunitatea profesorilor de Educație tehnologică și aplicații practice din învățământul preuniversitar din România, precum și susținători ai acestora, doresc menținerea disciplinei în noul Plan-cadru și se opun modificărilor propuse conform OUG nr 141/21.08.2020, prin care Ministerul Educației și Cercetării (MEC) poate modifica, prin ordin de ministru, Planul-cadru, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu și ponderea numărului de ore de predare și evaluare.

Recent au apărut în spațiul public (website www.edupedu.ro) informații potrivit cărora se propun patru variante de schimbare a Planului-cadru pentru clasele V - VIII. Constatăm cu surprindere că, în trei dintre cele patru variante propuse, disciplina Educație tehnologică și aplicații practice pur și simplu a fost eliminată, iar în ultima variantă îi sunt alocate doar 0,5 ore, lucru pe care îl considerăm în defavoarea educației elevilor.

Pornind de la această stare de fapt, am inițiat și a fost semnat un document online intitulat „Petiție pentru menținerea disciplinei «Educație tehnologică și aplicații practice», în planul cadru" de către profesori, părinți, elevi etc. la adresa https://www.petitieonline.com/petiie_pentru_meninerea_disciplinei_educaie_tehnologic_i_aplicaii_practice_in_planul_cadru?fbclid=IwAR0oGi1dVsGqFlmcuwckbjPpL2x2wQouLTAviKRObCB5x0Lb-BOglhzgmNg#form.

Solicităm sprijinul pentru ca această disciplină să fie studiată în continuare de elevii claselor V - VIII.

Susținem ca în noul Plan-cadru de învățământ pentru clasele V - VIII, în Trunchiul Comun, să se mențină disciplina Educație tehnologică și aplicații practice cu 1 oră/săptămână, aceasta având o importanță majoră în procesul de formare profesională și la nivelul tuturor celorlalte țări europene. În acest caz, va fi atins în totalitate caracterul practic-aplicativ al disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice la toate clasele V - VIII.

Prin studiul disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice se realizează un complex de obiective din sferele educației pentru sănătate (alimentație sănătoasă), educației pentru mediu (prevenirea poluării, energii alternative etc.), educației stradale, educației economice, antreprenoriatului, iar temele centrale ale disciplinei fac referire la situații reale din viața de zi cu zi (mediul social și familial al elevului). Este o disciplină abordată integrat, are un caracter practic, interdisciplinar, care pune accentul pe dezvoltarea laturii aplicative a învățării. Competențele dobândite asigură continuitatea formării și consolidării abilităților practice obținute în ciclul primar și facilitează tranziția către învățământul liceal/profesional și, ulterior, către viața reală. Studiul disciplinei Educație tehnologică și abilități practice îl ajută pe elevul de gimnaziu să exploreze meserii, să-și descopere înclinația, chemarea, către un anumit domeniu, meserie, activitate și să facă alegeri informate privind propriul parcurs educațional și profesional.

Argumentele noastre, care susțin menținerea, în noul Plan-cadru, a disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice cu o oră/săptămână, în Trunchiul Comun pentru clasele V - VIII, au la bază următoarele:

1. Potrivit Legii Educației Naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, se prevede, la Art. 68 „(1) Curriculumul național pentru învățământul primar și gimnazial se axează pe 8 domenii de competențe-cheie care determină profilul de formare a elevului", la punctul c) fiind menționat „competențe de bază de matematică, științe și tehnologie"; Art. 4 „Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții; c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile".

2. Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenții de gimnaziu, un profil de formare european, structurat pe opt competențe cheie. Disciplina Educația tehnologică și aplicații practice contribuie la formarea competențelor cheie, astfel:

a) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie:

- proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activitățile curente;

- manifestarea interesului pentru o viață sănătoasă și pentru păstrarea unui mediu curat;

- aplicarea unor reguli simple de menținere a unei vieți sănătoase și a unui mediu curat.

b) competențe digitale: utilizarea unor dispozitive și aplicații digitale pentru căutarea și selecția unor resurse informaționale și educaționale digitale relevante pentru învățare.

c) competența de a învăța să înveți: aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale.

d) competențe sociale și civice: relaționarea pozitivă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare, prin exercitarea unor drepturi și asumarea de responsabilități.

e) competențe spirit de inițiativă și antreprenoriat:

- manifestarea inițiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte și în explorarea unor probleme ale comunității locale;

- aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale;

- identificarea unor parcursuri școlare și profesionale adecvate propriilor interese.

f) competențe de sensibilizare și exprimare culturală: realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extrașcolare.

3. Educația tehnologică și aplicații practice este o disciplină de cultură generală ce nu realizează o profesionalizare timpurie sau o instruire practică, ia în considerare contextul provocărilor din societatea contemporană privind nevoia de creștere a competențelor forței de muncă și a angajabilității, în condiții de competitivitate și dezvoltare durabilă, având ca finalitate formarea competențelor generale:

▪ Realizarea practică de produse utile și/sau de lucrări creative pentru activități curente și valorificarea acestora;

▪ Promovarea unui mediu tehnologic favorabil dezvoltării durabile;

▪ Explorarea intereselor și aptitudinilor pentru ocupații/profesii, domenii profesionale și antreprenoriat în vedere alegerii parcursului școlar și profesional.

4. Educația tehnologică și aplicații practice este o disciplină creativ-aplicativă de concepție europeană, cu aplicații practice, care pune un accent deosebit pe educația pentru calitate. În cadrul orelor, elevii claselor V - VIII vor realiza aplicații practice ușor de pus în practică din diverse domenii de activitate: agricol, textile-pielărie, alimentație-gastronomie, comerț, construcții, electroenergetic, transporturi, protecția mediului, prelucrarea lemnului, a metalelor și serviciile asociate acestora.

5. Educația tehnologică și aplicații practice are un caracter interdisciplinar cu următoarele discipline de învățământ: matematică, biologie, geografie, fizică, chimie, istorie, de-a lungul anilor organizându-se lecții interdisciplinare care pregătesc tânăra generație pentru a face față impactului tehnologic asupra societății și asupra mediului. Din acest punct de vedere, putem considera că această disciplină se apropie de un curriculum integrat.

6. Scopul disciplinei Educație tehnologică și aplicații practice nu se rezumă la realizarea unui produs finit, ci la dezvoltarea mobilității în gândire a elevilor, de a crește puterea de exprimare a minții, curiozitatea, plăcerea și nevoia de a învăța, aptitudinea de a înțelege o problemă tehnologică, de a stimula activitatea gândirii divergente, a responsabilității, de a se angaja într-o activitate concretă, de a explora, a cuceri, a construi mediul etc.

(Pag.6_Educatie tehno_3.jpg)

7. În organizarea și desfășurarea olimpiadelor județene și naționale la toate clasele V - VIII, s-a constatat dorința elevilor de a participa, în număr foarte mare, obținând rezultate foarte bune.

8. Demersul nostru are o largă susținere din partea părinților, a elevilor și a comunităților locale.

9. Există cadre didactice specializate pe Educație tehnologică și aplicații practice prin cursuri postuniversitare (ingineri, economiști care au cea de-a doua specializare) care sunt pregătite să-i susțină pe elevii ciclului gimnazial în obținerea competențelor de bază în tehnologie.

Disciplina Educație tehnologică și aplicații practice a avut și are o contribuție importantă la succesul proiectelor europene (Comenius, Erasmus+, eTwinning etc.) prin care s-au afirmat sute de școli gimnaziale din România. Totodată, această disciplină are o contribuție importantă în orientarea școlară și profesională a elevilor în contextul dezideratelor proiectului România educată. Este inadmisibil ca în universul tehnologiei actuale, aria curriculară „Tehnologii" să nu aibă ponderea de 10% în învățământul românesc: două ore (o oră de Educație tehnologică și aplicații practice + o oră de Informatică și TIC).

Educația tehnologică și aplicații practice este o disciplină de cultură generală, nu este învățământ profesional tehnic și nici învățământ teoretico-științific în sens strict, nu se reduce la instruire practică, la inițiere într-un meșteșug tradițional sau într-o profesie modernă, nu face o profesionalizare timpurie, ci este o formație culturală născută din raportul omului modern cu tehnologia, este chemată să cultive credința în puterea și frumusețea științei și există indiferent de numele ei precizat în curriculum sub diferite denumiri, în planurile de învățământ din multe țări europene (Italia, Belgia, Austria, Danemarca, Finlanda, Franța, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Ungaria, Bulgaria, Moldova, Germania, Marea Britanie etc.).

Educația tehnologică are o relevanță aparte pentru societatea românească și pentru sistemul de învățământ de după 1990, în 1992 fiind cuprinsă în învățământul obligatoriu ca disciplină cu funcție culturală, formativă și orientativă, prevăzută cu câte două ore pe săptămână la clasele V - VIII și pe grupe de câte 12 - 15 elevi.

În România au avut loc, până în prezent, cinci conferințe internaționale cu secțiunea Educație tehnologică, trei conferințe naționale și opt simpozioane naționale. Începând cu anul 2001, au avut loc 19 ediții ale Olimpiadei de Educație tehnologică, la toate nivelurile - local, zonal, județean, național - în care elevii participanți au demonstrat că sunt capabili de performanță, că au dobândit competențe practice de a folosi facilitățile științei și tehnologiei moderne, beneficiind de o pregătire suplimentară.

Mulțumim și avem toată încrederea și speranța că factorii de decizie vor lua măsurile pe care, noi cadrele didactice, le așteptăm în avantajul formării elevilor pentru toate domeniile de activitate.

Cu deosebită considerație,

Reprezentanții profesorilor de Educație tehnologică din România

Prof. Viorica Stoicescu, Școala Gimnazială Avram Iancu din București

Prof. Marinela Mocanu, Școala Gimnazială Salcea din Suceava

Nota redacției: Tema conținuă în „Scrisoarea deschisă" a făcut, în repetate rânduri, obiectul unor analize și demersuri către autorități ale AGIR și ASTR, pornindu-se de la necesitatea imperioasă de a se asigura resursele educaționale adecvate pentru formarea de muncitori și tehnicieni care să constituie, pe mai departe, o rezervă consistentă pentru noile generații de ingineri. Desigur, menținerea în Planul-cadru în învățământul preuniversitar din România a disciplinei „Educație tehnologică și aplicații practice" reprezintă o parte componentă a unui deziderat mai cuprinzător legat de locul și rolul învățământului profesional și tehnic în prezent și în viitor, în strânsă legătură cu cerințele pieței muncii, ale întregii societăți românești. În consens cu opiniile întregii comunități inginerești din țara noastră, subliniem din nou necesitatea ca autoritățile să fie receptive la asemenea demersuri și să elaboreze programe și măsuri menite să consolideze o componentă de bază a capitalului uman, a avuției naționale, și anume un corp profesional puternic, foarte bine prgătit, capabil să facă față exigențelor prezentului și viitorului.