English
Istoria roboticii în românia
Autori: Mircea Ivănescu, Ionel Starețu, Mircea Nițulescu, Nicolae Joni
Editura AGIR, București, 2020, Seria „Repere istorice", 17x24 cm, broșată, ISBN 978-973-720-820-0, 500 pag., 85 lei
A apărut recent, în Editura AGIR, o lucrare bogat documentată care fixează în memoria timpului o meritorie istorie a activității noastre inginerești dezvoltată în ultimele decenii ale secolului trecut în domeniul roboticii: „Istoria roboticii în România"; autori - personalități științifice recunoscute ale domeniului - Mircea Ivănescu, Ionel Starețu, Mircea Nițulescu, Nicolae Joni.
Oameni și realizări, preocupări din diferitele centre universitar-industriale și institute de cercetări își găsesc locul într-o amplă „frescă" a dezvoltării roboticii în România, un domeniu științific incitant, cu mare impact practic, întrucât era cerut cu insistență de sectorul industrial, interesat de creșterea productivității muncii, de realizarea unor produse cu mare precizie și repetabilitate.
Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) și Academia de Științe Tehnice din România (ASTR), în dorința lor de a lăsa generațiilor viitoare date despre tehnica românească, despre contribuțiile ei la Tezaurul de cunoștințe ale lumii, au apreciat călduros manuscrisul prezentat de autori, sprijinind publicarea lui în seria Repere istorice, apărută în Editura AGIR.
Autorii cărții își propun, conform mărturiilor lor, să ofere un „panou sinoptic" al istoriei roboticii din țara noastră, prezentând „în timp" evenimentele care au marcat eforturile colectivelor de cercetare și proiectare ale inginerilor români și, totodată, să arate „polarizarea geografică a roboticii", abordarea acestui domeniu la nivel național. Acest imens tablou, afirmă autorii, a fost obținut grație efortului concertat al unui număr mare de specialiști, participanți nemijlocit la o asemenea operă inginerească, reușind să ofere o imagine concludentă a unei perioade de căutări în dezvoltarea industrială a României, sprijinită de automatizarea proceselor și utilizarea roboților.
România se poate mândri că i-a avut ca pionieri în robotică pe profesorii Francisc Covaci, Cristian Pelecudi, Tiberiu Mureșan, Mihai Popov, care au ridicat prestigiul școlii românești de robotică pe plan mondial, contribuțiile lor prezentate la mari conferințe internaționale bucurându-se de aprecierea cercetătorilor și proiectanților din întreaga lume. Cunoștințele lor au permis proiectarea și realizarea primelor prototipuri de manipulatoare și roboți, celule flexibile, cu performanțe similare modelelor străine existente în acea perioadă. Două Institute de cercetări în domeniu ICSIT Titan (director general, Sandu Aurel) și ICTCM (director general, Ion Crișan) și colectivele lor, centralele industriale de profil, au sprijinit acest efort, mulți roboți și manipulatori realizați la București, Timișoara, Cluj, Iași, Brașov, Sibiu, apărând în numeroase aplicații industriale.
Cu respect, cu deosebită apreciere față de pionierii acestui domeniu, de pasiunea și concepția lor de realizare a roboților, autorii închină această lucrare „tuturor celor care au contribuit la afirmarea roboticii în România", iar cartea demonstrează că aceștia au fost mulți, că teoria mecanismelor, cinematica lor și sistemele de comandă nu erau mult diferite de cele existente în alte centre de robotică din lume și că dinamismul cu care apăreau aceste prototipuri anticipau o dezvoltare rapidă de roboți - vezi exemplele date în carte - din păcate încetinită după 1990, când multe dintre unitățile industriale nu au mai avut resursele de a o cere. Apăruse un paradox: aveai concepție, începeai să ai componente pentru roboți, dar nu mai aveai o industrie potentă în a-i cere.
Prezentând istoria roboticii românești, autorii scot în evidență elementul creativ al inginerilor și cercetătorilor români și contribuția lor la dezvoltarea industriei românești, „în timpul" și „în spațiul geografic al țării", autorii înregistrând tot ceea ce este semnificativ, depunând mult efort în culegerea datelor necesare lucrării, în condiții în care schimbările socio-economice apărute în țară după anul 1990 au condus la dispariția sau restructurarea unor industrii și unități de cercetare, la pierderea unor oameni și arhive. O muncă imensă de colectare, selectare și asociere informații, făcută de autori cu rigoare și competență științifică.
Autorii reușesc să întocmească o lucrare care are în spatele ei sute de „roboticieni" eroi ai istoriei prezentate, dar și pe cei care, după 1990, odată cu înființarea Societății de Robotică din România (SRR), activează la nivelul filialelor și s-au alăturat acestui efort de întocmire a lucrării, de continuare a activității în condițiile în care robotica, în țara noastră, odată cu dispariția marilor fabrici de mașini unelte și cercetării specifice sau cu restructurarea activităților în acest domeniu, trebuia să-și stabilească direcții în care poate avea forța de a fi competitivă.
Ceea ce-și propune Societatea de Robotică din România, respectiv gruparea, în rândurile ei, a specialiștilor care lucrează în domeniul de profil, promovarea roboticii în educație, cercetare, industrie, dezvoltarea unor cercetări teoretice și aplicative în domeniu și promovarea tehnologiilor aferente în industrie reprezintă, într-un fel, un răspuns inteligent la noile cerințe, odată cu consemnarea învățămintelor trase dintr-o istorie bogată în semnificații, care pot sugera căile de prefigurare a viitorului.
Sunt convins că această lucrare de mare utilitate în istoria tehnicii românești, cu informații de multe ori prezentate în premieră, rezultat al colaborării a numeroși specialiști din domeniul roboticii care au lucrat „ca un tot" obținând în timp scurt rezultate remarcabile, se va bucura de o caldă primire din partea specialiștilor, reprezentând un act de cultură care fixează în timp un moment remarcabil al ingineriei românești, al genezei și dezvoltării roboticii în țara noastră. Autorii, nume cunoscute în domeniul activităților didactice și științifice, al transferului tehnologic, au marele merit de a fi atras la elaborarea ei colaboratori valoroși, oferind o carte nu scrisă din cărți, ci una cu căutări și realizări ale tehnicii românești într-un domeniu în care creativitatea este aceea care dă valoare unei soluții.