English
Recent, s-a desfășurat, la Constanța, a XII-a ediție a Zilelelor Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR). Manifestarea - desfășurată sub genericul Sinergii strategice în Bazinul Mării Negre - a relevat importanța organizării unor astfel de evenimente științifice în diverse centre economice și universitare ale țării, preocuparea ASTR pentru o cât mai largă cuprindere a forțelor inginerești creatoare în acțiuni comune îndreptate spre promovarea celor mai noi și mai valoroase cuceriri ale științei, tehnicii și tehnologiilor. În același timp, conlucrarea rodnică între ASTR și Universitatea Ovidius din Constanța (coorganizatoare a actualei ediții) a scos în evidență modalități eficiente de unire a forțelor academice și didactice, împreună cu exponenții economiei reale, în vederea impulsionării procesului de modernizare a întregii societăți românești, în context regional, european și mondial.
Lucrul în comun pentru binele comun
În partea introductivă a manifestării, a luat cuvântul președintele ASTR, Mihai Mihăiță, care a relevat importanța temei aflate în atenția participanților. În această ordine de idei, vorbitorul a spus: „Cu toate că «sinergia» este un cuvânt destul de rar întâlnit în formele curente de exprimare, semnificația lui este binecunoscută de omenire, iar efectul său în plan social și economic a fost simțit și conștientizat de-a lungul timpurilor, încă de la primele forme de asociere a oamenilor...
Cuvântul «sinergie» este de origine greacă, fiind format din cuvântul «sin» care înseamnă «cu» sau «împreună cu» și din cuvântul «ergon» care se traduce prin «muncă» sau «a munci». Are semnificația de «muncă împreună» și definește efectul sporit ce se poate obține prin acțiunea simultană a mai multor elemente psihologice, fizice, biologice, economice, sociale etc.
În obiectiv: maximizarea efectelor sinergetice pozitive
În activitățile economice, nicio categorie de sinergie nu este posibilă fără ideile creative ale cercetătorilor, proiectanților sau fără know-how-ul specialiștilor în domeniu, al managerilor. În cadrul deciziilor individuale și de grup care se adoptă, este necesar să se acorde mai multă atenție elementelor de maximizare a efectelor sinergetice pozitive și, totodată, să se evite pe cât de mult posibil elementele de generare a unor efecte sinergetice negative. Numai astfel se va ajunge la un real succes care - la rândul lui, prin efect multiplicator - să genereze succese atât în activitatea economică, socială, cât și în cea politică.
Menirea și datoria noastră, a inginerilor, este să dezvoltăm și să perfecționăm lumea, să îmbunătățim continuu condițiile și calitatea vieții. Să reducem decalajul dintre ceea ce știm și ceea ce facem.
Societatea merge înainte prin contribuția esențială a inginerilor, pentru că ne iubim profesia și țara, pentru că ne pasă de viitorul ei, lucrăm împreună și facem istorie împreună. Responsabilitatea oamenilor de știință într-o lume aflată în continuă mutație este foarte mare. Problemele care se cer soluționate devin tot mai complexe în măsura în care comportă un grad tot mai mare de imprevizibilitate și solicită tot mai mult o abordare multidisciplinară, sinergetică, s-ar putea spune.
În această regiune multietnică, încă din antichitate, s-a constatat și se constată că lumea culturală, economică și politică tinde să înțeleagă tot mai bine necesitatea de a păstra și ocroti moștenirea culturală și materială.
Istoria cu care ne mândrim
Constanța este centrul zonei multietnice în care ne aflăm, iar Dobrogea este un exemplu de realizări istorice, în premieră în țara noastră sau care se remarcă prin caracteristicile lor tehnice și economice.
Aici se află Cetatea Histria, unul dintre cele mai vechi orașe din țară, iar urmele lăsate de carele care se foloseau la acea vreme au un ecartament de 1435 mm, care coincide cu ecartamentul liniilor de cale ferată normală. De asemenea, Monumentul de la Adamclisi, ridicat în cinstea împăratului Traian, depune mărturie despre formarea și afirmarea poporului român în primele secole ale erei noastre. Sunt de menționat, totodată, realizări mai recente, la care au contribuit conducători ai asociațiilor inginerești - Societatea Politehnică și AGIR - precum Anghel Saligy, Gheorghe Duca, Constantin Bușilă: ▪ podul și calea ferată Fetești - Cernavodă (14 septembrie 1895); ▪ Gazeta matematică (15 septembrie 1895), înființată, realizată și finanțată de inginerii care au lucrat la podul și calea ferată Fetești - Cernavodă, publicație care apare și în prezent (fără întrerupere); ▪ dezvoltarea Portului Constanța, inaugurat în 1909.
În perioada cât a fost prefect al județului Constanța (1902 - 1909), ing. Scarlat Vârnav - alt membru al conducerii asociațiilor inginerești - s-au construit 117 școli și 42 de biserici.
Aici, în Constanța, în 1928 s-a ținut Congresul dedicat împlinirii a 10 ani de la înființarea AGIR. Au participat membri ai guvernului, personalitățile politice și administrative locale și s-au dezbătut problemele specifice zonei. Mai târziu s-au realizat sistematizarea rețelei feroviare, inclusiv gara nouă Constanța, și impresionantele lucrări de la Mamaia și din alte stațiuni.
Se cere reamintită și o altă realizare de seamă, și anume Canalul Dunăre - Marea Neagră, care fusese preconizat încă din perioada Imperiului Otoman. Mai târziu, în vederea stabilirii unei legături mai strânse între Dobroga și restul țării, din cauza costurilor prea mari, s-a optat pentru construirea căii ferate Cernavodă - Constanța (1860), a doua cale ferată din țara noastră, prima din Imperiul Otoman.
Dacă ne referim și la domeniul moștenirilor spirituale, trebuie să ne amintim de marele poet latin Publius Naso Ovidius (43 î.Hr - 17 d.Hr) care a părăsit geții, sarmații și grecii, în mijlocul cărora trăia, acum exact 2000 de ani. Apoi, se cuvine să amintesc de Apostolul Andrei, care a trăit în această zonă și al cărui rol în răspândirea creștinismului și în creștinarea poporului român este binecunoscut.
Personal, îmi amintesc cu multă plăcere, cum, în perioada când eram conducătorul complexului feroviar din această zonă, ne întâlneam cu feroviarii din Sulmona - localitatea de origine a lui Ovidius.
Să ne apropiem viitorul cu inteligență, generozitate și creativitate
Sunt tradiții cu care ne mândrim și pe care generațiile de astăzi le îmbogățesc continuu. În acest sens, țin să amintesc, între multe altele, că elevii din Constanța pregătiți și îndrumați de profesorul Băraru pun în evidență calitățile poporului nostru, valoarea școlii românești prin premiile obținute la competițiile tehnico-științifice la nivel internațional.
În ceea ce privește reuniunea noastră, se impune a sublinia calitatea deosebită a celor peste 100 de comunicări ce vor fi prezentate, permițându-ne să dezbatem și problemele acestei zone sub semnul conceptului de sinergie.
Să țesem între noi legături care să ne permită să aruncăm punți între om și natură, între oraș și sat, între timp și spațiu, să creăm o nouă cultură civică.
Știința trebuie să arate, prin rolul pe care îl are, implicarea efectivă a comunității, să demonstreze cum se poate exercita o putere întemeiată pe decizii colective și participative. Să ne apropiem viitorul, așa cum îl dorim, mai bun, cu inteligență, generozitate și creativitate.
Prin strădaniile deosebite ale conducerii Universității Ovidius, în special ale doamnei profesor Valentina Pomazan, sprijinită de domnul profesor Garbet Kümbetlian - membru titular al Academiei noastre - am reușit să organizăm, să pregătim și să desfășurăm această prestigioasă manifestare științifică la standarde înalte. Se cuvine să le mulțumim cu recunoștință și să-i aplaudăm."
Dezbateri fructuoase, contribuții științifice în slujba progresului
economico-social al zonei, al întregii țări
Cu prilejul deschiderii oficiale a Zilelor ASTR, în Sala Senatului Universității Ovidius din Constanța, a mai luat cuvântul prof. univ. dr. Sorin Rugină, rectorul instituției de învățământ superior gazdă, și s-a transmis mesajul rectorului Academiei Navale din Constanța, comandor conf. univ. dr. Octavian Tărăbuță.
Astfel, auspiciile sub care s-a desfășurat întreaga manifestare au relevat idei de bază asupra modului în care bazinul Mării Negre evoluează sub ochii noștri sub semnul imperativelor actuale și de perspectivă, sub impactul mutațiilor geopolitice și geostrategice.
Intervențiile participanților, atât în plenul reuniunii, cât și pe secțiuni, ca și discuțiile desfășurate cu prilejul vizitelor în Portul Constanța și pe bricul Mircea, au fost marcate de conștientizarea faptului că zona românească a Mării Negre a constituit obiectul unor studii ale unor mari personalități din trecutul mai îndepărtat și mai apropiat al țării, între care un loc deosebit îl ocupă opera marelui istoric Gheorghe I. Brătianu consacrată Mării Negre, operă publicată postum întâi la München, în 1969, și apoi în România, în 1988. Mai aproape de zilele noastre, a apărut lucrarea acad. Șerban Papacostea și prof. Virgil Ciocâltan „Marea Neagră. Răspântia drumurilor continentale". De asemenea, sunt de amintit studiile generalului dr. Mihai E. Ionescu intitulate „Marea Neagră de la «lacul bizantin» la provocările secolului XXI", „După hegemonie. Patru scenarii de securitate în Europa de Est". „O istorie trăită. Relațiile internaționale 1990 - 1995". Importanța zonei a făcut obiectul unor documente NATO, precum și al multor lucrări științifice ale unor autori străini. Rezultă, din toate acestea, idei esențiale care au stat și stau la baza contribuțiilor științifice menite să confere acestei zone a țării, frontieră a Uniunii Europene și a NATO, noi atribute economico-sociale benefice pentru generațiile actuale și viitoare.
Peste 100 de comunicări științifice, noi contribuții la promovarea progresului
economic și social
Lucrările s-au desfășurat în următoarele secțiuni:
1.1 Inginerie Mecanică (moderatori: prof. univ. em. dr. ing. DHC Valeriu Jinescu, acad. Ion Bostan, cercet. șt. dr. mat. DHC Veturia Chiroiu);
1.2 Ingineria Materialelor (moderatori: prof. univ. dr. ing. Leontin Drugă, prof. univ. dr. ing. Valentina Pomazan);
2. Metode numerice și experimentale în inginerie (moderatori: prof. univ. dr. ing. DHC Polidor Bratu, prof. univ. dr. ing. Vasile Năstăsescu, prof. univ. dr. ing. Octavian Bologa, prof. univ. em. dr. ing. Costică Atanasiu, prof. univ. em. dr. ing. Nicolae Iliescu);
3. Construcții, instalații și transporturi navale și terestre (moderatori: prof. univ. em. dr. ing. DHC Gheorghe Șerban Raicu, prof. univ. dr. ing. Viorel Maier, prof. univ. dr. ing. Mircea Modiga);
4. Construcții civile și hidrotehnice; dezastre naturale și antropice (moderatori: prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu, prof. univ. dr. ing. Gabriela M. Atanasiu, prof. univ. dr. ing. Ichinur Omer);
5. Ingineria petrolului, minelor și geonomiei (moderatori: prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaș, prof. univ. dr. ing. Dumitru Fodor, prof. univ. dr. ing. Dumitru Ion);
6. Istoria, filosofia, sociologia și politicile maritime (moderatori: acad. Dorel Banabic, prof. univ. dr. ing. Garabet Kümbetlian, prof. univ. dr. ing. Aurel Câmpeanu);
7. Energetica, electrotehnica și arheometria marină (moderatori: prof. univ. dr. ing. DHC Florin Teodor Tănăsescu, prof. univ. dr. ing. DHC Radu Munteanu, prof. univ. dr. ing. Nicolae Golovanov);
8. Ingineria electronică, tehnologia informației și comunicațiilor (moderatori: prof. univ. em. dr. ing. Ioan Dumitrache, prof. univ. dr. ing. Alexandru Morega, prof. univ. em. dr. ing. Dumitru Stanomir);
9. Ingineria chimică și a mediului marin (moderatori: prof. univ. dr. ing. Alexandru Woinaroschi, cercet. dr. biolog Alexandru Bologa).
Temele dezbătute au vizat aspecte esențiale ale fenomenelor și proceselor științifico-tehnice din actuala perioadă, elementele de ordin teoretic îmbinându-se strâns cu cele practice, fapt esențial subliniat de participanți.
Legătura indisolubilă dintre teorie și practică
Nota dominantă a tuturor comunicărilor a constituit-o prezentarea rezultatelor unor cercetări științifice în domeniul abordat, astfel încât concluziile au avut o evidentă originalitate, noutățile vizând atât aspecte teoretice, cât și numeroase elemente de ordin practic. În acest mod, s-au relevat etapele creative care au îmbogățit cercetarea fundamentală, cercetarea aplicativă, inovarea, ideea principală constând în necesitatea transferului de cunoștințe în tehnici și tehnologii care să permită creșterea eficienței în plan economic, ecologic și social. Concentrarea investigațiilor, mai ales a celor de laborator, spre testarea unor soluții s-a dovedit deosebit de fructuoasă, propunerile autorilor de comunicări slujind la elaborarea de decizii privind promovarea mai largă a progresului tehnico-științific.
Faptul că aproape totalitatea comunicărilor a fost rezultanta unei munci de echipă a scos mai puternic în evidență însemnătatea conceptului de sinergie. Este încă o dovadă a faptului că, în societatea bazată pe cunoaștere, în era digitală, nu mai este posibilă creația științifico-tehnică decât prin punerea în comun a capacității creative în nuclee stabile, de lungă durată, care vizează obiective comune.
Sunt, totodată, de reținut elementele de ordin metodologic menite să fructifice la cote cât mai înalte cele mai recente achiziții ale științei și tehnicii care pun accentul pe valorificarea resurselor, în primul rând a celor umane, sub semnul economiei, al eficienței. Cum s-a văzut din structura secțiunilor, organizatorii manifestării au urmărit o cuprindere cât mai largă a domeniilor științifico-tehnice de cel mai mare interes pentru economia națională. Dacă ar fi să ne referim numai la economia circulară, reținem abordările referitoare la mecanismele economico-sociale care se cer puse în funcțiune prin stabilirea coresponsabilităților, îmbunătățirea cadrului de reglementare, promovarea concepțiilor novative, în special în sfera tehnologiei, promovarea antreprenoriatului modern. Identificarea și punerea în practică a elementelor ingineriei în toate domeniile în care acționează au constituit suportul unor propuneri de soluții care reconfirmă un spirit activ de angajare în rezolvarea unor probleme de fond ale economiei românești în prezent și în perspectivă.
Potrivit temei principale a manifestării, numeroase comunicări s-au referit, cum era firesc, la sinergiile strategice la Marea Neagră, așa cum se configurează prin cooperarea instituționalizată în vederea fructificării, la un nivel superior, a resurselor umane și materiale. Este vorba despre agregarea la diferite niveluri a acestor resurse, distribuite rațional în teritoriu, de la nivelul entităților economico-sociale până la cel al regiunilor de dezvoltare. În vederea modelării noilor dinamici sinergetice structurale și funcționale în scopul proiectării, realizării prin promovarea unui management modern a unor soluții fezabile, s-a pus accentul pe experiențele oferite drept model de centrele de excelență din domeniul cercetării, cu accent pe sectorul ITC.
Este interesant de observat că, prin obiectivele propuse, prin componența echipelor de cercetare, prin rezultatele supuse atenției participanților s-au concretizat modalitățile de colaborare inter și multidisciplinară. În acest sens, au reținut atenția și abordările referitoare la istoria, filosofia și politicile maritime. Aspectele legate de realizarea unei infrastructuri moderne de transport intermodal au constituit obiectul unor astfel de cercetări inter și multidisciplinare, iar rezultatele relevă pregnant conștientizarea faptului că numai printr-o abordare sinergică este posibilă investigarea științifică a realităților în vederea elaborării de strategii fundamentate exclusiv pe achizițiile științei contemporane.
Cum era firesc, autorii comunicărilor au evocat modelele oferite de eminenți predecesori, ștafeta transmisă din generație în generație constituind o confirmare a faptului că avem tradiții puternice, deosebit de valoroase, a căror fructificare, prin noi și importante contribuții științifico-tehnice reprezintă una dintre principalele garanții ale opțiunilor pentru soluții dezirabile. Numeroase comunicări au relevat că o asemenea orientare imprimată de ASTR manifestărilor pe care le organizează reprezintă un bun exemplu de angajare civică. Începând cu elaborarea conceptelor, continuând cu testările și cu încununarea acestora prin concluzii viabile, acțiunile inițiate și desfășurate de ASTR, în colaborare cu mediul academico-universitar și cu exponenții economiei reale, se înscriu, astfel, în cronica actualității ca un exemplu de conștientizare a menirii științei și tehnicii românești.
Trecut, prezent și viitor
În încheierea relatării, consemnăm sinteza principalelor idei conținute în comunicările prezentate și în dezbaterile pe secțiuni, pe care președintele ASTR, Mihai Mihăiță, a făcut-o pentru Univers ingineresc. Înainte de toate, a reamintit locul și rolul pe care zona românească a Mării Negre le-a avut în istorie, începând cu antichitatea și până în zilele noastre, subliniind, în acest sens, momente de referință precum creația lui Ovidiu, creștinarea poporului român prin tot ceea ce a propovăduit și săvârșit pe acest pământ Sfântul Apostol Andrei, o atenție specială acordând creațiilor inginerești legate de nume celebre precum Anghel Saligny, Gheorghe Duca, Constantin Bușilă, Gogu Constantinescu, Scarlat Vârnav.
De asemenea, președintele ASTR a reiterat evocările din activitatea sa strâns legate de această zonă a țării, subliniind că regretatul prof. Nicolae Manolescu, membru corespondent al Academiei Române, președinte al Filialei AGIR Constanța, îndrumătorul său de doctorat, a fost directorul atelierului de reparat vagoane din Palas. Totodată, a menționat că primul său post de inginer l-a avut în vechea stație CFR Constanța. Peste patru ani, în 1959, s-a întors ca șef al complexului feroviar Constanța (triajul Palas, portul Constanța, Constanța mărfuri și Constanța călători). În această perioadă s-a modernizat întregul complex, s-a desființat vechea stație Constanța și s-a înființat cea mai modernă stație de călători din țară, pentru acea vreme, s-a realizat cea mai mare parte a complexului Mamaia. A condus întreaga rețea de cale ferată din Dobrogea până la Ciulnița, Țăndărei și Vadul Oii. Pentru realizările din acea vreme, președintele ASTR a primit numeroase distincții la nivel național.
Președintele ASTR a apreciat în mod deosebit nivelul științific al întregii reuniuni, interesul și determinarea manifestate de participanți într-o atmosferă de profundă angajare civică în eforturile generale de dezvoltare a zonei, a întregii societăți românești.
