Sergiu Radautan, primul rector al Institutului Politehnic din Chisinau

Incursiune biografica
Sergiu Radautan s-a nascut la 17 iunie 1926, la Chisinau, intr-o familie cu traditii intelectuale. Bunicul sau, Serghei, a facut studiile la Universitatea Sorbona din Paris. Tatal sau, Ion Radautan, a fost un timp asistent la Facultatea de Drept a Universitatii din Iasi, apoi profesor de limba franceza la Seminarul Teologic din Chisinau. Mama sa, Nina, a fost, de asemenea, profesoara de muzica. A urmat scoala primara la Chisinau, apoi Liceul B. P. Hasdeu. Viata a fost dura cu Serghei si familia sa. Mai intai, in 1940, au fost obligati sa ia o decizie radicala: pleaca in Romania sau raman la Chisinau. Au ramas. Apoi, in 1941, tatal sau, soldat in armata sovietica, a murit pe front. Sergiu avea doar 15 ani cand, prin forta imprejurarilor, a cunoscut greutatile saraciei impreuna cu bunica, mama si fratele sau de opt ani. A trecut prin toate. Vroia sa urmeze Institutul Pedagogic pentru a deveni profesor, ca si parintii sai, dar, incepand cu 1945, serviciul militar i-a rapit cinci ani buni. Abia in 1950, cand avea 24 de ani, a devenit student la Facultatea de Fizica a Universitatii de Stat din Chisinau. Se spune ca pana in anul III a purtat hainele militare, deoarece nu avea altele. A fost un student preocupat de invatatura, dar si un foarte bun camarad, care si-a pus in slujba colegilor cultura sa, experienta dobandita pe perioada stagiului militar.

Pe drumul cercetarii stiintifice
Drumul in cercetare l-a inceput ca student, sub conducerea profesorului M. V. Kot, cu care a lucrat in fizica semiconductorilor. Imediat dupa terminarea studiilor universitare, in 1955, pe baza rezultatelor excelente obtinute, Sergiu Radautan a fost trimis sa se perfectioneze prin doctorat la Institutul Fizico-Tehnic A. Ioffe din Sankt-Petersburg. Timp de patru ani a facut cercetari asupra solutiilor solide obtinute din Indiu (In), Arsen (As), Seleniu (Se), Telur (Te) si obtine titlul stiintific de doctor la 26 ianuarie 1959. Si aici Sergiu Radautan si-a pus in valoare calitatile de organizator si liant intre tinerii din Moldova. In caminul destinat doctoranzilor, discutiile profesionale, adevarate seminarii stiintifice, erau la ordinea zilei, iar Sergiu Radautan era animatorul principal. Si-a continuat cercetarile in cadrul Institutului de Fizica Aplicata al Academiei de Stiinte a Moldovei cu studii asupra semiconductorilor de tip diamant cu structura defecta, iar pe baza rezultatelor obtinute a primit titlul stiintific de doctor habilitat, in iunie 1966. Dezvolta activitatea Institutului de Fizica Aplicata cu noi directii ale fizicii si chimiei semiconductorilor, tehnologiei si aplicarii materialelor semiconductoare ternare si multiple, electronicii corpului solid. Rezultatele obtinute, cuprinse in zeci de articole si in 30 de carti, il propulseaza in functia de sef de laborator (1961 – 1964), iar apoi director al Centrului de materiale semiconductoare al Institutului de Fizica Aplicata al Academiei de Stiinte a Moldovei (1995 – 1998).

Profesor universitar si rector
Conducerea politica din anii ’60 a facut demersurile necesare pentru infiintarea, in martie 1964, a Institutului Politehnic din Chisinau. La 6 mai 1964, Sergiu Radautan a fost numit rector. Vara anului 1964 a fost o vara de foc: a selectat cu exigenta un corp didactic competent si de calitate aducand pe cei care, intr-un fel sau altul, aveau radacini moldovenesti. A format echipa de conducere, a dotat laboratoarele, a organizat procesul de invatamant, a organizat admiterea. Institutul Politehnic din Chisinau si-a inceput activitatea cu 575 de studenti la forma cu frecventa si 500 la invatamantul seral si fara frecventa. Dupa inceperea cursurilor, rectorul Sergiu Radautan a facut cateva vizite la alte institute de invatamant din spatiul sovietic pentru a stabili relatii de colaborare in domeniul didactic si stiintific. In acest context, mai multi tineri au mers sa se specializeze prin doctorat, s-au organizat mai multe conferinte stiintifice. In pofida recomandarilor facute de conducerea politica, tinerii din satele moldovenesti erau incurajati sa-si indrepte atentia si spre alte specializari decat agricultura, iar procentajul de studenti moldoveni nu a scazut sub 65 – 70%. Incet-incet, numarul studentilor a crescut la 7 mii, iar vorba romaneasca se auzea atat in troleibuzele care ii aducea din Rascani, unde se construisera caminele, pana in centru, unde erau salile de curs si laboratoarele. Mai mult, s-au format grupe cu studenti moldoveni, iar cursurile erau predate in limba romana. Chiar si la rectorat se vorbea romaneste. Rector fiind, si-a valorificat calitatea sa de a crea punti intre oameni prin participarea la activitati culturale, sportive, sociale.
Pana aici....!
Popularitatea lui Sergiu Radautan crescuse prea mult, asa ca s-a trecut la provocari directe. La 9 decembrie 1970, un academician a prezentat la curs o lectie despre „limba moldoveneasca“. Auditoriul si-a manifestat ostilitatea, iar situatia a fost caracterizata ca „moral-politica nesanatoasa“. Conducerea politica a trimis doua comisii pentru a „verifica“ situatia. Deciziile erau luate deja. Peste 50 de persoane au fost obligate sa paraseasca Institutul Politehnic. Grupele moldovenesti au fost desfiintate. Totul a culminat cu destituirea rectorului Sergiu Radautan, la 2 octombrie 1973.

Recunoastere
S-a reintors la Academie, unde si-a reluat cercetarile, iar dovezile privind recunoasterea valorii sale au continuat sa vina. In 1991, a fost ales membru de onoare al Academiei Romane, iar in 1992, al Academiei Ingineresti a Federatiei Ruse. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatilor din Timisoara, Brasov, Iasi, Chisinau. Cu oamenii de stiinta din Romania a fondat o adevarata fratie dacica. Mai multe strazi si institutii poarta numele sau.
S-a stins din viata la 6 martie 1998.