Academia Romana lucreaza pentru binele tarii

Interviu acordat de acad. Ionel Valentin Vlad, dupa instalarea in functia de presedinte al Academiei Romane

Teodor Brates: Stimate domnule presedinte, inainte de toate, va rog sa-mi permiteti ca, in numele cititorilor nostri, sa va adresez calde felicitari pentru recenta Dvs. alegere in fruntea Academiei Romane, cel mai inalt for stiintific si cultural al tarii.
Academician Ionel Valentin Vlad: Va multumesc. Si as dori sa folosesc acest prilej pentru a multumi inca o data, public, tuturor colegilor mei, atat celor care m-au propus pentru functia de presedinte al Academiei Romane si mi-au sustinut candidatura, cat si colegilor care au avut alte optiuni. A fost o competitie grea, intre personalitati de inalt nivel academic, cu viziune si strategii solid construite. Pot spune ca a reprezentat, in acelasi timp, si o confruntare cu mine insumi, in care laitmotivul a fost: cum pot sluji eu mai bine Academia Romana si misiunea ei. Consider ca presedintia Academiei Romane nu este un premiu sau o promovare. Pentru mine este pur si simplu o mare responsabilitate, o slujire, slujirea unei misiuni nationale cu o traditie de un secol si jumatate. Eu sunt membru al Academiei de peste douazeci de ani - am fost intai membru corespondent, apoi titular. In 2010, am fost ales vicepresedinte al Academiei. Intreaga mea activitate a fost consacrata slujirii acestei mari institutii, sub semnul emblematic al valorilor promovate inca de la infiintarea ei.

T. Brates: Consideratiile Dvs. echivaleaza cu o autentica profesiune de credinta.
Acad. I.V. Vlad: Da, chiar este o profesiune de credinta. Conducerea unei institutii atat de prestigioase si complexe impune o mare responsabilitate, pe care mi-o asum. Iar experienta acumulata poate fi un garant al implinirii cu succes a mandatului pe care il incep acum. Cred insa ca e nevoie, in plus, de un spirit generos si flexibil, caci dincolo de performanta profesionala de exceptie, atribut obligatoriu al fiecarui membru al Academiei, functia de conducere solicita si o largire a privirii, o deschidere a spiritului pentru intelegerea si integrarea altor opinii, o buna comunicare, precum si o buna reprezentare nationala.

T. Brates: Aveti o experienta profesio-nala bogata, nationala si internationala, sunteti cercetator intr-un domeniu ce exercita o fascinatie speciala, fizica laserilor, domeniu in care stiu ca ati colaborat cu mari profesori din Europa, Japonia, America, ati conferentiat la universitati prestigioase din lume, ati publicat carti importante.
Acad. I.V. Vlad: Toate acestea fac parte din biografia mea stiintifica. Inca de la inceputul activitatii mele de cercetare, am lucrat in unul dintre cele mai importante institute ale Academiei Romane, Institutul de Fizica Atomica, asemanator, atunci ca si acum, marilor laboratoare internationale din domeniu. Toamna aceasta se implinesc 48 de ani de cand fac cercetari in domeniul laserilor si opticii moderne in tara, pe platforma de Fizica de la Magurele (unde se construieste acum cel mai mare laser din Europa), si in colaborari internationale de marca. Am colaborat cu profesori reputati de la Imperial College din Londra, de la Max Plank Institut fur Quantenoptik, Universita La Sapienza di Roma, Ecole Normale Superieure si alte institutii de cercetare de prestigiu. Ca o recunoastere a cercetarilor pe care le-am intreprins am fost ales membru al mai multor academii si societati internationale: Academia Europea, Optical Society of America, Centrul International de Fizica din Trieste, International Society for Optical Engineering, ca sa va enumar cateva. Am fost distins cu Premiul Galileo Galilei de Comisia Internationala de Optica. Din 2011, sunt presedinte al comitetului stiintific si co-director al Societatii Europene de Optica. Cativa ani am fost director national si responsabil de grup intr-o Retea de Excelenta de Nanofotonica a UE si in trei actiuni COST.

T. Brates: Ceea ce, incontestabil, a generat si potentat rezultate remarcabile.
Acad. I.V. Vlad: Rezultatele cercetarilor mele le-am publicat fie in carti de autor sau in colaborare, fie intr-o serie de articole aparute in prestigioase reviste stiintifice internationale. Ma bucur, de altfel, sa fac parte din colectivele editoriale ale catorva reviste de specialitate din SUA si din Anglia. In Romania, sunt editorul sef al unor reviste ale Academiei Romane cotate bine de institutia americana Thompson Scientific - ISI: „Proceedings of Romanian Academy. Series A: Mathematics, Physics, Technical Sciences, Information Science and Technology“ si „Romanian Reports in Physics“. In tot ce am intreprins profesional, am reprezentat intotdeauna Romania si Academia Romana. Ceea ce voi face - si in continuare, dar acum cu statutul de presedinte al Academiei Romane - cere mai mult de la mine.

T. Brates: Spuneti-ne, va rog, care sunt liniile de forta ale planului Dvs. de management. Ce v-ati propus pentru mandatul 2014 - 2018?
Acad. I.V. Vlad: In formularea obiectivelor acestui mandat am pornit de la analiza a doua coordonate: contextul national si contextul international. Romania este o tara integrata, atat in structurile europene, incepand cu anul 2007, cat si in structuri internationale de tip economic, politic si militar. Nu putem ignora procesul de globalizare, libera circulatie si cooperarea internationala. Pilonul central al strategiei mele este cercetarea in slujba interesului national folosind acest context international. Cum se stie, Academia Romana este una dintre institutiile fundamentale ale statului roman, a carei misiune - sa nu uitam nicio clipa - consta in afirmarea si dezvoltarea culturii si stiintei nationale, la standarde inalte, sincrone cu evolutia europeana si mondiala. Eu propun, nu de acum, ci inca de cand eram vicepresedinte al Academiei Romane, o strategie de cercetare interdisciplinara, cu caracter de permanenta, care sa priveasca teme de interes national. Am pornit de la nevoia realizarii unui proiect de tara - un proiect integrator - care sa foloseasca in mod organic cele mai importante directii de cercetare. Sigur, proiectul de tara este un concept politic, iar Academia Romana este transpartinica, neimplicata politic. Tocmai de aceea isi asuma, conform misiunii sale, rolul de sfatuitor, de cel mai autorizat consilier stiintific. Propunerea Academiei Romane pentru proiectul de tara are in vedere perenitatea respectivului proiect, peste ciclurile politice, electorale. Dorim sa contribuim la stabilirea unei strategii durabile, pe termen lung - insist asupra acestui lucru - care sa asigure continuitatea si coerenta actiunilor si activitatilor dincolo de orice schimbare de regim politic. Strategia de tara pe care o propunem are ca principal scop binele national, cresterea calitatii vietii oamenilor si, in acelasi timp, consolidarea si cresterea prestigiului international al Romaniei.

T. Brates: Cum pot fi atinse aceste deziderate? Care sunt - in opinia Dvs. - caile de acces la o economie performanta, la valorificarea superioara a resurselor, la imbunatatirea calitatii vietii?
Acad. I.V. Vlad: In acest scop am propus realizarea de proiecte interdisciplinare cu privire la marile probleme ale tarii, pe care le coordonam noi, Academia, sau in cadrul carora participam ca parteneri. Solutiile din aceste proiecte interdisciplinare pot constitui componente importante ale proiectului de tara. Permiteti-mi sa enumar aici directiile de cercetare interdisciplinara ale Academiei Romane.

T. Brates: Va rog; vor fi precizari deosebit de utile.
Acad. I.V. Vlad: Asadar, sunt directii de actiune pe care le consider de importanta majora si pe care sper sa le facem cunoscute mai larg prin intermediul mass media:
Scoala si educatia in viziunea profesorilor academicieni;
Cultura romaneasca intre national, localizare in zona proxima si universal - Europa multilingvista, cultura electronica;
Siguranta si securitatea alimentara;
Economia si calitatea vietii;
Sanatatea - de la biologia moleculara la medicina de varf;
Resursele naturale - rezerve strategice, ce folosim si ce lasam generatiilor viitoare;
Siguranta energetica;
Siguranta informatica - protectia cibernetica, protectia proprietatii intelectuale in proiecte si in publicarea electronica;
Proiectul European al Dunarii.
Sunt noua directii, articulate organic, care se interconditioneaza si isi asigura reciproc evolutia si dezvoltarea. Am convingerea ca veti recepta pozitiv limbajul meu mai tehnic, dar strategiile asa se gandesc: tehnic, riguros, cu mult calcul. Eu sunt om de stiinta si stiu ca sentimentele apar altundeva: in dorinta de bine care sta la originea acestor proiecte, in speranta ca avem capacitatea sa fim o tara performanta, care isi valorifica optim si in deplin respect oamenii si resursele. Suntem o tara bogata, cu oameni inteligenti. Ne trebuie profesionalizare, cresterea gradului de competenta si de responsabilizare si ne trebuie proiectul, strategia. De fapt, ce inseamna a proiecta? A propune o viziune pentru viitor, a face planul unei constructii, care nu exista, dar pe care ne-o dorim si ne dorim sa reziste timpurilor.

T. Brates: Este tonic acest mesaj. Priviti spre viitor si sunteti optimist.
Acad. I.V. Vlad: Fara indoiala. Concep un viitor pe termen lung al unei tari cu identitate, integrate european si mondial. Sunt cateva oportunitati majore pe care le putem valorifica. Consider foarte important Programul european de cercetare-inovare Orizont 2020, care are un buget de peste 70 de miliarde de euro, singurul program al UE care a beneficiat de o crestere substantiala a finantarii. Acest fapt ne semnaleaza prioritatea si directia de evolutie a UE. Cum stiti, Academia Romana a participat activ la elaborarea Strategiei si a Planului National de Cercetare-Dezvoltare-Inovare. Avem experienta si competenta de a accesa aceste fonduri. Consiliul Coordonarii Cercetarii Stiintifice din Academia Romana lucreaza, in continuare, pentru obtinerea de fonduri europene in vederea dezvoltarii proiectelor interdisciplinare despre care va vorbeam. In cadrul acestora, am definit si integrat domeniile prioritare ale cercetarii fundamentale si de frontiera, specifice activitatii din institutele Academiei Romane. Sunt incluse aici cultura si civilizatia romaneasca, stiintele economice si socio-umane, matematica, fizica, chimia, stiintele bio-medicale, stiintele pamantului si cercetari inter si multidisciplinare. In competitiile trecute am castigat un numar insemnat de proiecte europene, care au asigurat Academiei 25 - 35% din finantarea ei.

T. Brates: Pe un plan mai larg ne intereseaza opinia Dvs. privind masura in care este sustinuta financiar de catre stat cercetarea romaneasca, daca este sa ne referim la Strategia Nationala.
Acad. I.V. Vlad: La orizontul anului 2020 bugetul Strategiei Nationale ar trebui sa creasca pana la 1% din produsul intern brut (PIB), asigurat de fonduri publice, plus 1% din PIB, asigurat de fonduri private. Mediul de cercetare-dezvoltare-inovare va trebui sa se bucure de reguli clare si stabile, guvernate de repere de excelenta internationala, care incurajeaza colaborarea si competitia. Prin aceste masuri se prevede ca baza de resurse umane active din sistem, raportata la populatie, sa atinga media din UE. In acest moment, Romania inregistreaza un decalaj destul de mare: la noi personalul din cercetare-dezvoltare numara 5,4 la mia de locuitori, in timp ce media europeana este de 15,5 la mia de locuitori. In conditiile in care, cum aminteam, strategia de dezvoltare a UE se bazeaza in mod evident pe domeniul cercetarii si inovarii, pledez energic pentru dezvoltarea mediului de cercetare, iar una dintre resursele importante consider ca este atragerea tinerilor performanti, dinamici, implicati.

T. Brates: Ati atins un punct nevralgic. Cum vedeti situatia tinerilor performanti in contextul foarte cunoscutei si dureroasei emigratii a inteligentei tinere romanesti?
Acad. I.V. Vlad: Este o preocupare importanta pentru mine. Crearea conditiilor si instrumentelor necesare pentru pastrarea tinerilor in tara constituie una dintre prioritati, iar in Planul de management am punctat cateva modalitati esentiale. Prima o constituie antrenarea si angrenarea tinerilor cercetatori in realizarea proiectelor europene. Il consider un sistem de recunoastere si sustinere puternic, care asigura atat stimulentul financiar, cat si oportunitatea dobandirii unui grad sporit de perfectionare si experienta in cadrul colaborarilor nationale si internationale. Proiectele strategice de tip POSDRU ne-au permis sa specializam, in tara si strainatate, un numar important de cercetatori tineri. Chiar de curand Academia Romana a lansat un numar de proiecte strategice pentru studii doctorale si postdoctorale, la Bucuresti si la Filialele din Cluj, Iasi si Timisoara, care vor integra cateva sute de tineri cercetatori, al caror principal obiectiv, comunicat si asumat public, este dezvoltarea si mentinerea cercetarii academice romanesti la nivelul standardelor europene. O alta actiune importanta din programul meu este instituirea de granturi speciale ale Academiei Romane pentru premierea rezultatelor excelente, pentru burse de studiu cu profesori reputati.

T. Brates: Pentru ca ati amintit de recunoasterea meritelor si performantelor, se poate vorbi despre accederea tinerilor in Academia Romana?
Acad. I.V. Vlad: Se poate vorbi despre accederea celor mai merituosi in Academia Romana. Si despre tendinta de intinerire a componentei ei, in sensul scaderii mediei de varsta. Problema alegerii de noi membri, valorosi si mai tineri, a preocupat Academia Romana imediat dupa 1990. Noi nu trebuie sa uitam un lucru: Academia - orice academie din lume - este cel mai inalt for de consacrare din tara, extrem de selectiv si exigent. Or, consacrarea vine dupa ani de performanta constanta, afirmata si recunoscuta national si international. Eu implinisem 48 de ani cand am devenit membru al Academiei, dar avem colegi care au fost alesi la varste apropiate de 35 de ani. Intrarea in Academie este incununarea unei cariere profesionale bazate pe excelenta profesionala, pe rezultate stiintifice originale si pertinente, recunoscute in tara si in strainatate, dar si pe asumare patriotica - acesta este cuvantul. Aceleasi criterii stau la baza alegerii in academiile europene cu mare traditie, un exemplu pentru noi fiind Academiile din Franta. Intrarea in Academia Romana este un angajament pe viata. Dupa cum va spuneam, avem in vedere solutii pentru „intinerirea“ Academiei, dar acestea trebuie dezbatute si aprobate mai intai in forurile institutiei noastre si numai dupa aceea comunicate public.

T. Brates: Vorbiti despre patriotism si despre angajament. In context, as reaminti ca in mandatul Dvs., in 2016, Academia Romana va implini 150 de ani de la infiintare.
Acad. I.V. Vlad: Da. Va fi un bun prilej de reluare a bilantului uneia dintre primele institutii cu misiune nationala din tara noastra, dar si un prilej de privire comparativa a activitatii noastre de acum in raport cu realizarile fondatorilor, cu implicarea lor. Fondatorii Academiei au fost, in buna masura, si fondatorii statului roman, constructorii si vizionarii. Ei au conceput dezvoltarea acestei tari in concertul natiunilor europene, in stransa legatura cu evolutia si civilizatia acestui continent. Noi ne aflam, dupa 150 de ani, intr-un moment similar, intr-o Europa a natiunilor unite, care, in acelasi timp, isi afirma si cultiva identitatea. Tocmai de aceea spun ca Academia Romana lucreaza in folosul acestui stat si al poporului roman, pentru afirmarea valorilor sale culturale si identitare la nivel european si universal.

T. Brates: Nu pot incheia acest interviu fara a aminti ca in urma cu cateva luni ati fost decorat cu Ordinul National „Steaua Romaniei“ in grad de Cavaler.
Acad. I.V. Vlad: Am considerat aceasta distinctie o recunoastere a rezultatelor muncii mele stiintifice, la nivel national si international, precum si a implicarii mele responsabile pentru interesul national. Functia de presedinte al Academiei Romane imi ofera, din nou, prilejul de a contribui la afirmarea patrimoniului romanesc de cultura si stiinta in context universal. Prin legi scrise si nescrise, Academia Romana are menirea sa fie un participant activ la viata societatii romanesti, prin elaborarea de planuri, analize si strategii nationale, la cerere sau din proprie initiativa, care sa fie supuse atentiei Parlamentului, Guvernului si altor institutii nationale, cu privire la politici publice in domeniile stiintelor, literelor, artelor, cat si in ceea ce priveste solutionarea unor probleme generale ale tarii.

N.R.: Articol preluat din revista „Economistul“ nr. 17/2014