Dr. ing. Costel Vinatoru, la un an de existenta a Bancii de Resurse Genetice Vegetale de la Buzau: „Aici depozitam resurse mai pretioase decat cele pastrate de Banca Nationala a Romaniei, resurse care asigura hrana si viata“
Data: 1-15 iunie 2023
„Suntem neamul care iese în stradă strigând că vrem spitale. Eu vreau oameni sănătoși pentru a avea mai puțină nevoie de spitale, iar pentru asta ne trebuie mâncare sănătoasă“, mi-a spus inginerul Costel Vînătoru încă de la începutul interviului.
Considerat unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați cercetători din România, Vînătoru este doctor al Facultății de Horticultură din cadrul USAMV București, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice a României și al Societății Internaționale a Horticultorilor de la Bruxelles și preot. Este autorul mai multor cărți de specialitate, a susținut peste 90 de referate științifice, peste 20 fiind internaționale și este „părintele“ a zeci de soiuri noi de legume obținute prin cercetare.
Și-a început cariera la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, a refuzat oferte bănoase din Franța, din Germania, SUA, ambiționându-se să facă performanță aici, într-un domeniu în care nu este suficient sprijinit.
Acum este director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, un proiect susținut intens de conducerea AGIR, iar cu ocazia împlinirii unui an de la înființarea instituției, Costel Vînătoru ne-a acordat un interviu.
„România cheltuie cât PIB-ul pentru Apărare pentru a importa semințe“
„Chiar dacă la prima vedere ar părea că sunt similare, există diferențe majore între Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău și Banca de Gene și Resurse Vegetale Buzău. Prima vine în sprijinul legumicultorilor cu creații biologice noi, cu tehnologii, cu evaluarea substanțelor care se folosesc în agricultură, iar a doua, Banca de Gene, se concentrează pe conservarea creativității, a tot ceea ce a creat cercetarea românească, ce a creat țăranul român prin munca de selecție făcută și ceea ce a semănat Dumnezeu peste țara aceasta. România este cotată drept țara cu cea mai bogată biodiversitate, dar, din păcate, suntem tributari importurilor de semințe. Noi importăm semințe foarte multe. Banii acordați pentru asta echivalează cu PIB-ul pentru Apărare. Asta pentru că unitățile de cercetare nu au mai fost finanțate și, în timp, resursa genetică s-a pierdut“, spune ing. Costel Vînătoru.
Pentru a se crea o resursă genetică, adică un soi, se muncește foarte mulți ani, cel puțin 7 – 8 ani, până la 20 – 30 de ani. Toată această muncă este în zadar dacă resursa genetică nu este păstrată. Iar această păstrare se poate face în mai multe feluri: fie se conservă într-o bancă de gene, adică niște celule cu atmosferă controlată și sămânța aceea se poate păstra 50, 100, 1000 de ani, fie se păstrează în natură, regenerând-o an de an și având grijă să i se păstreze autenticitatea. „De aceea, a fost nevoie de Banca de Gene de la Buzău. Ce fac eu aici? Le refac autenticitatea și le pun în celule de păstrare pe 50, 100, 1000 de ani, să le putem scoate când este nevoie“, declară ing. Costel Vînătoru.
Pasiunea cercetătorului buzoian îi acaparează întreaga viață, dovadă stând pianul pe care și l-a adus la sediul Băncii de Gene, pentru a cânta din când în când la el. Tot aici și-a mai adus și tone întregi de cărți vechi de specialitate.
„Eu trebuie să fac aici și arheologie genetică. De exemplu, Licurișca, un soi de varză de Buzău care se cultiva acum 100 de ani în zonă, trebuie refăcut acum. Ca să îi refaci caracteristicile trebuie să muncești foarte mult, pentru a o curăța de caractere împrumutate. Pentru acest lucru este nevoie de lucrări de specialitate, iar eu am aici peste 4 tone de carte veche“, mai spune cercetătorul buzoian.
Revenind la sarcina cercetătorilor de la Banca de Gene Buzău, aceștia trebuie să descrie, conform standardelor internaționale, plantele din punct de vedere fenotipic și din punct de vedere genotipic, concentrându-se și asupra analizei biochimice.
Roșia din supermarketurile de astăzi vs. roșia din copilăria noastră
Nu în ultimul rând, munca cercetătorilor de la Banca de Gene Buzău vine să contracareze produsele de import crescute artificial, care sunt lipsite de gust și ne îmbolnăvesc.
„Dacă iei o tomată din supermarket și te leagă cineva la ochi, după ce muști din ea, simți doar ceva rece și ud. Dar organoleptic nu poți să spui exact ce mănânci; pârâie ca și castravetele, ca ceapa, pentru că este destul de dură. Pe când tomata din copilăria noastră o duceai la nas, o ștergeai și o mâncai, simțindu-i parfumul specific, care ascunde în spate peste 400 de substanțe. Gustul și aroma la tomate sunt date de combinația a peste 400 de substanțe“, declară inginerul buzoian.
De la Ana la Caiafa cu proiectul Băncii de Gene de la Buzău
Demersurile pentru înființarea Băncii au început în 1996, iar de atunci au fost schimbați șase miniștri ai Agriculturii, pe care buzoianul a încercat să îi convingă cât de importantă este această bancă de resurse genetice. În septembrie 2019, ministrul Petre Daea a fost cel care a dat actul normativ, în ultima ședință de guvern a premierului Viorica Dăncilă. Neavând stipulate surse de finanțare, timp de doi ani au urmat tergiversări, ca până la urmă, în 2022, Banca de Gene să înceapă activitatea, cu doar câțiva angajați.
„Am încercat să facem această instituție în curtea Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău, dar când am ajuns să obținem chiar linie de finanțare de minimum 60 milioane de euro, de la Bruxelles, cei de la Academia de Științe Agricole și Silvice nu au mai fost de acord de teamă că le vom pune în pericol existența instituției lor de cercetare. Am încercat să le explic că nu poate fi vorba despre acest lucru, dar au fost interese ascunse... Axa de finanțare s-a închis și nu am mai putut merge mai departe pentru că nu aveam terenul necesar pentru banca de gene. Am luat-o iar de la capăt, am obținut actul normativ necesar sperând la o finanțare prin PNRR. Actele au ajuns la Bruxelles și cei de acolo au spus: «Acest proiect este mai verde decât Europa». Mai trebuia ca proiectul să treacă prin Parlamentul nostru, iar când a trebuit să fie trimis în formă finală la Bruxelles, proiectul nu a mai ajuns, deși premierul României și ministrul Agriculturii dăduseră garanții. Au aruncat vina de la unul la altul, între ministere, pentru omisiunea de a trimite proiectul“, povestește Costel Vînătoru.
Acum, Banca de Gene de la Buzău a obținut o mică finanțare de la Ministerul Agriculturii și are 19 angajați, deși ar fi avut nevoie de cel puțin 25. „În continuare visăm la o finanțare care să ne permită organizarea unor laboratoare la standarde europene, apoi să ne racordăm prin protocoale la toate celelalte bănci de gene din lume“, mai spune cercetătorul buzoian.
Important de știut este că țările vecine, Ucraina și Bulgaria, au astfel de bănci de gene de acum 100 de ani.
O speranță pentru formarea mai multor profesioniști în domeniu vine odată cu propunerea președintelui de onoare al AGIR Buzău, ing. Vasile Moraru, propunere susținută de cercetătorul Costel Vînătoru: deschiderea la Buzău a unei facultăți de bioinformatică, în parteneriat cu Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați.