NECESITATEA REDUCERII ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A IMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE DIN PERSPECTIVA ADERARII ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA

Progresele generale realizate de Romania pe calea integrarii in structurile europene, evidentiate in documente precum rapoartele de monitorizare si sintetizate in Comunicarea prezentata de Comisia Comunitatilor Europene la data 16 mai 2006, ne indreptatesc sa speram ca 1 ianuarie 2007 va fi data aderarii la Uniunea Europeana, insa cu o conditie: pana atunci sa se rezolve o serie de probleme restante.
Raportul Comisiei, din octombrie 2005, a confirmat ca Romania indeplineste criteriile politice pentru aderare si a subliniat necesitatea continuarii progreselor pentru a indeplini toate criteriile economice, precum si pe cele prevazute de acquis-ul comunitar. Cu toate acestea, a atras atentia asupra unei serii de domenii in care sunt necesare imbunatatiri, intre care si cel al securitatii si sanatatii in munca.
In acest sens, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a elaborat un nou proiect de lege privind securitatea si sanatatea in munca, ce stabileste aplicarea de masuri pentru protectia lucratorilor si reducerea pericolelor de la locurile de munca, pe baza principiilor generale de prevenire prevazute in Directiva Cadru 89/391/CEE. Noul proiect de lege transpune in totalitate prevederile acestei directive europene si stabileste cadrul general al prevenirii accidentelor de munca si al imbolnavirilor profesionale. Aceasta masura legislativa sustine demersul Romaniei de inscriere in familia europeana a prevenirii riscurilor profesionale.
Unul dintre obiectivele integrarii europene este apropierea nivelelor de dezvoltare industriala a statelor membre si, implicit, convergenta nivelelor de securitate de la locurile de munca. Scopul acestei convergente este acela de a se evita producerea unei situatii de „dumping social“, prin care unele tari ofera conditii reduse de securitate si sanatate in munca si costuri de productie reduse, fata de cele in care se lucreaza „sigur si sanatos“, insa implicand costuri ridicate.
Omul este factorul decisiv in procesul de productie. Fara participarea sa activa si constienta, procesele de munca nu se pot realiza intr-un mod eficient. Factorul uman este cel care, chiar dupa introducerea robotizarii, a automatizarii si a informatizarii, reprezinta resursa cea mai valoroasa a unei organizatii. De aceea, managementul modern acorda o atentie tot mai mare capitalului uman de care dispune fiecare organizatie, valorificarea cat mai eficienta si implicit protejarea acestuia devenind una din prioritatile noilor sisteme manageriale.
Datele statistice inregistrate la nivel mondial indica faptul ca incidentele aparute in cursul proceselor de munca s-au datorat in proportie de 50-80% erorilor umane.
Statisticile Organizatiei Internationale a Muncii semnaleaza faptul ca in lume se produc aproximativ 250 milioane de accidente de munca anual, ceea ce echivaleaza cu o medie de 685.000 de accidente pe zi, adica 475 pe minut sau 8 pe secunda. Consecintele acestor accidente sunt dramatice: aproximativ 3.000 de decese pe zi, adica 2 decese la fiecare minut! Situatia este cu atat mai grava cu cat copiii care lucreaza sufera aproximativ 12 milioane de accidente pe an, din care aproximativ 12.000 sunt mortale.
Incercand sa constientizeze „actorii” din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si publicul larg asupra consecintelor negative pe care le pot avea accidentele de munca si bolile profesionale, la cel de al 15-lea Congres Mondial de Sanatate si Securitate in Munca, dl Jukka Takala, directorul Programului de Sanatate si Securitate al Organizatiei Internationale a Muncii, a afirmat ca intr-un an „numarul celor decedati la locul de munca este mult mai mare decat numarul deceselor provocate de accidentele de circulatie (999.000), de conflictele armate (502.000), de delincventa (563.000) sau de SIDA (312.000)“.
In ceea ce priveste „actorii” implicati, trebuie semnalat faptul ca angajatorilor le revine obligatia de a lua masurile necesare pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv organizarea si realizarea activitatilor de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si de formare a personalului, cu respectarea prevederilor Directivei Cadru 89/391/CEE transpusa in legislatia nationala.
In Romania, in anul 2004 s-au inregistrat 5.687 de accidentati in munca, din care 427 au decedat, iar in anul 2005 s-au inregistrat 4.874 de cazuri, din care 475 accidentati mortal. De asemenea, in 2004 s-au inregistrat 770 de cazuri noi de imbolnavire profesionala (comparativ cu 1.376 cazuri in 2003).
Din pacate, numarul important de accidente de munca si boli profesionale constituie un factor ce trebuie atent analizat, tinand cont de dinamica si de mutatiile ce au loc in prezent pe piata muncii. Cresterea productivitatii este considerata inca, in majoritatea situatiilor, prioritara securitatii muncii, producandu-se astfel grave prejudicii lucratorilor si implicit angajatorilor. Din acest motiv sintagma, atat de cunoscuta, 0% rebuturi in activitate trebuie schimbata cu 0% accidente in procesul de munca.
Angajatorii trebuie sa fie constienti ca securitatea lucratorilor nu reprezinta o cheltuiala, ci o investitie necesara pentru a evita sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor tehnice in cazul pericolelor grave si iminente de accidentare sau de imbolnavire profesionala.
Cele de mai sus impun implementarea unor masuri de prevenire care sa vizeze modificarea culturii manageriale in domeniu, in sensul dezvoltarii mecanismului de informare, formare si consultare a lucratorilor cu privire la toate aspectele de securitate si sanatate ce ii privesc in mod direct. Acestia trebuie informati si consultati cu privire la masurile de imbunatatire a securitatii si sanatatii la locul de munca, precum si inaintea introducerii in procesul de productie de noi tehnologii sau produse. Aceste masuri contribuie la implicarea constienta si activa a lucratorilor in actiunile privind securitatea si sanatatea la locul de munca.
De asemenea, Romania continua masurile de armonizare a legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca prin adoptarea de noi reglementari care privesc locurile de munca, cadrul general de informare si consultare a lucratorilor, utilizarea echipamentelor individuale de protectie la locul de munca, protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenti biologici in munca, cerintele minime pentru securitate si sanatate in munca in industria extractiva de foraj, la bordul navelor de pescuit, utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca etc. Proiectele legislative ce vizeaza aceste aspecte pot fi consultate pe site-ul www.mmssf.ro