Importante momente aniversare tehnico-economice in 2023 (V)
Data: 16-31 iulie 2023
Continuăm, în numărul de față, prezentarea unor momente de seamă din istoria științei, tehnicii și economiei românești și nu numai, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde“. Astfel, în 2023 se împlinesc:
120 ani de la:
▪ Predarea primului curs de lucrări edilitare din țara noastră, la Școala Națională de Poduri și Șosele, de către Elie Radu. În același an (1903), inițiază folosirea planșeelor de beton armat la construirea clădirilor;
▪ Începerea amenajării, la București, pe Dealul Filaretului, după planurile arhitectului peisagist francez Eduard Redont, a Parcului Carol, pe o suprafață de 36 ha. Terminat în 1906, a găzduit, în același an, Expoziția Generală Română;
▪ Darea în exploatare, la Oradea, Deva și Sighișoara, a centralelor termoelectrice orășenești;
▪ Organizarea, de către Constantin I. Istrati, în cadrul Asociației Române pentru Înaintarea și Răspândirea Științelor, a primei Expoziții naționale a dezvoltării științelor. În scopul folosirii pe scară cât mai largă în construcții a betonului armat, la intrarea în expoziție a fost expusă, demonstrativ, o grindă de beton armat în T, de 8 m deschidere, încărcată cu saci de nisip (1000 kg/m), executată de Serviciul de Studii și Construcții, condus de Elie Radu;
▪ Executarea, de către Serviciul de Poduri și Șosele, a unui pod pe șoseaua Pitești – Curtea de Argeș și a altuia la ieșirea din Piatra Neamț, primele poduri de șosea din beton armat din țara noastră, cu deschidere de peste 5 metri;
▪ Publicarea, de către Ștefan C. Hepites, a primei sinteze a elementelor climatice înregistrate la stațiunea meteorologică de la Sulina, în perioada 1875 – 1890;
▪ Prezentarea, de către Traian Vuia, la Academia de Științe din Paris, a unui memoriu în care, demonstrând posibilitatea zborului cu un aparat mai greu decât aerul, propune construirea unui aeroplan-automobil, pe care, la 17 august același an (1903) îl brevetează;
▪ Înființarea Comisiei pentru studiul geologiei regiunilor petrolifere ale țării noastre, din care făceau parte geologii Sava Athanasiu, WawrzyniecTeisseyre, V. Anastasiu etc. După câțiva ani de cercetări, Comisia a prezentat primul raport privind inventarierea ivirilor naturale de hidrocarburi din Moldova, Muntenia și Oltenia. Cu această ocazie, a fost realizată și prima hartă care indica răspândirea zăcămintelor de țiței din țara noastră.
115 ani de la:
▪ Susținerea, la Sorbona, de către matematicianul Traian Lalescu, a remarcabilei teze de doctorat Sur l’équation de Volterra, publicată în Journal de mathématiquespures et appliquées, prima contribuție românească importantă în domeniul ecuațiilor integrale, citată, datorită concluziilor sale, în numeroase tratate de specialitate;
▪ Înființarea Observatorului Astronomic din București, echipat cu cea mai modernă aparatură pentru cercetări, al cărui prim director a fost astronomul Nicolae Coculescu;
▪ Inaugurarea sediului Muzeului de Istorie Naturală din București, care astăzi poartă numele lui Grigore Antipa. Înființat în 1830 – 1832, muzeul a funcționat la început la Colegiul de la Sf. Sava, avându-l director, din 1837, pe Carol Valstein; a fost mutat apoi în aripa dreaptă a Universității, sub conducerea lui Gregoriu Ștefănescu (din 1867) și a lui Grigore Antipa (din 1892);
▪ Începerea utilizării industriale a gazelor de sondă; acțiunea a avut loc după descoperirea, în 1904, la Drăgăneasa (județul Prahova), la adâncimea de 455 m, a unui puternic strat de gaze și ca urmare a încercărilor făcute pentru arderea acestora la cazane;
▪ Realizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Bouțari – Zeicani – Subcetate, pentru a lega bazinul carbonifer al Petroșanilor de bazinul metalurgic al Reșiței. Între Bouțari și Zeicani (14 km) a fost introdus, pentru prima dată în țara noastră, sistemul de linie cu cremalieră;
▪ Înființarea fabricii de cherestea de la Nehoiu (județul Buzău), cea mai mare din Europa la acea vreme, precum și a unor fabrici similare la Brezoi (județul Vâlcea), Comănești (jud. Bacău) și Curtea de Argeș (jud. Argeș).