REACTII SI OPINII PRIVIND PROPUNEREA DE REALIZARE A PARCULUI NATIONAL AL STIINTEI SI TEHNICII

Conferinta de presa a AGIR din 17 iulie a.c. a avut ca obiect lansarea oficiala a propunerii de realizare a PARCULUI NATIONAL AL STIINTEI SI TEHNICII, obiectiv profesional si de constiinta, de mare anvergura, al inginerilor romani.
La aceasta reuniune au participat - alaturi de numeosi reprezentanti ai mass-media - dr. ing. Mihai Mihaita, presedintele AGIR, academician Radu Voinea, arh. Radu Calota, director general al Institutului Carpati Proiect, arh. Victoria Marinela Berza, director al Centrului de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti, dr. ing. Nicolae Diaconescu, director al Muzeului Tehnic "Profesor inginer Dimitrie Leonida", ing. dipl. Octavian Udriste, director in cadrul companiei Siemens Romania, domnul Vasile Mioc, director adjunct al Institutului Astronomic al Academiei Romane, domnul Lucian Ursea din partea Ministerului Economiei si Comertului, alte personalitati din mediul academic si institutii de specialitate.
Presedintele AGIR a facut o succinta prezentare a principalelor obiective incluse in propunerea de realizare a Parcului National al Stiintei si Tehnicii, a conceptiei generale ce a stat la baza structurarii si amenajarii acestui complex muzeal modern, precum si asupra demersurilor initiate pana in prezent si a celor ce urmeaza sa fie intreprinse. Mentionam ca propunerea a fost publicata integral in numarul 14/2003 al "Universului ingineresc", numar ce a fost pus la dispozitia invitatilor.
La randul sau, domnul academician Radu Voinea, in calitate de indrumator al colectivului de elaborare a propunerii, a subliniat rolul si importanta educatiei tineretului pentru asigurarea viitorului tarii, in care un loc important trebuie sa-l ocupe punerea in valoare a gandirii si conceptiei ce au stat la baza cercetarii, proiectarii si executiei unor masini, utilaje, instalatii, tehnologii si altor mijloace tehnice utilizate astazi in numeroase obiective industriale, laboratoare si sisteme de productie. Noul muzeu va reflecta acest flux al activitatii umane de la primele notiuni de mecanica, electricitate, chimie, fizica si ale altor discipline fundamentale, pana la elaborarea tehnologiilor de executie si fabricatie propriu-zisa a tot ceea ce face parte din mediul industrial si nu numai, relevand si pe acest plan importanta educatiei si culturii - ca factori esentiali - pentru formarea unui tineret capabil sa conduca in viitor destinele acestei tari, sensibilizat de aportul inaintasilor nostri la realizarea unor lucrari de importanta nationala si universala.
In acest context, pentru a argumenta mai pregnant aceste noi orientari in organizarea si modernizarea noului edificiu muzeistic, domnia sa a oferit un excelent exemplu de modul in care o tara mica - Danemarca - a reusit sa parcurga, intr-un timp relativ scurt, o intreaga etapa istorica privind educatia populatiei rurale si schimbarea mentalitatilor acesteia pentru a contribui in mod decisiv la progresul si dezvoltarea tarii lor:
"Dupa batalia de la Trafalgar, cand amiralul Nelson a nimicit flota franceza, temandu-se ca francezii vor apela la flota daneza, a solicitat ca aceasta din urma sa i se predea. La inceput danezii au refuzat, dar in cele din urma au fost siliti s-o predea. Tot atunci Norvegia, care impreuna cu Danemarca formau un singur stat, s-a despartit si s-a unit cu Suedia, pana in jurul anului 1900, cand cele doua state Suedia si Norvegia s-au despartit.
Prusia, in plina ascensiune, a rapit Danemarcei doua provincii: Schleswig si Hollstein. Danemarca ajunsese intr-o situatie jalnica, cu teritoriul redus la mai putin de jumatate si cu o populatie analfabeta, care credea in superstitii.
|n acel moment a aparut pastorul Grundswig care a initiat o actiune de infiintare de universitati populare in toate localitatile, cu scopul principal de educare a populatiei. |n numai cativa ani, datorita activitatii pastorului si a ucenicilor sai, taranul danez a devenit cel mai priceput agricultor din Europa. Bazata pe o agricultura infloritoare, s-a dezvoltat apoi industria si Danemarca a ajuns ceea ce este astazi: o tara civilizata, cu o economie si cultura dezvoltate.
De aici rezulta ca a considera educatia ca o solutie ideala si in prezent, in tara noastra, nu este o utopie, bazandu-se pe faptul istoric de mai sus.
In ceea ce priveste educatia tineretului, consider ca cea mai buna este aceea de a dezvolta creativitatea stiintifica, tehnica, literara sau artistica. In educatia prin dezvoltarea creativitatii, Parcul National al Stiintei si Tehnicii are, dupa parerea mea, rolul sau principal."
Intre primele reactii la propunerea de realizare a Parcului National al {tiintei si Tehnicii mentionam punctul de vedere al doamnei arh. Victoria Marinela Berza, care a apreciat si a sustinut cu argumente solutiile preconizate privind amenajarea Parcului Carol I, precizand ca acesta este un monument de arhitectura peisagera inclus in patrimoniul UNESCO, noile obiective ale muzeului stiintei si tehnicii valorificand superior actualul cadru.
Pentru urgentarea avizelor necesare realizarii Parcului National al Stiintei si Tehnicii, a mai precizat doamna Berza, se impune transmiterea documentatiei tehnice la comisiile de specialitate ale Consiliului General al Primariei Capitalei, precum si la Ministerul Culturii si Cultelor si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. Doamna arh. Victoria Marinela Breza a mai propus sa fie analizat si spatiul din jurul Parcului Carol I, sa se dezvolte in imprejurime chiar si spatii comerciale. Proiectul va trebui sa fie dezvoltat tinand cont de nevoile indirecte ale celor ce vor veni in aceasta zona, scop in care ar trebui sa se efectueze un studiu de trafic si un studiu de impact.
Propunerile domnului arh. Radu Calota se inscriu in aceeasi nota, domnia sa aratand ca obtinerea de urgenta a avizelor si aprobarilor necesare construirii obiectivului va determina ca proiectul sa intre pe un fagas oficial, o data cu obtinerea unei Hotarari a Consiliului General al Primariei Capitalei.
Noul proiect de amenajare a Parcului National al Stiintei si Tehnicii va contribui la relansarea economica si sociala a zonei, motiv pentru care se impune completarea documentatiei cu un studiu de trafic.
Domnul dr. ing. Nicolae Diaconescu, directorul Muzeului Tehnic "Profesor inginer Dimitrie Leonida", a felicitat colectivul de elaborare a acestui proiect - faza documentatiei tehnice - etapa care apreciaza ca s-a incheiat "cu brio", propunerea realizand o multipla convergenta de interese, intre care primul obiectiv il constituie educatia in spiritul creativitatii stiintifice si tehnice. |n continuare - a mai spus domnul Diaconescu - va trebui sa se demareze o intensa sustinere mediatica la posturile de televiziune si in presa centrala pentru crearea unui climat favorabil si atragerea de surse de finantare. |n incheiere, a propus ca prof. ing. Dimitrie Leonida sa devina, post-mortem, membru de onoare al Academiei Romane sau al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.
Domnul ing. dipl. Octavian Udriste a aratat ca se impune unirea tuturor eforturilor pentru materializarea acestei idei generoase privind Parcul National al Stiintei si Tehnicii.
Ca un vechi sustinator al ideii de a se realiza in zona un Muzeu al Transporturilor - scop in care a salvat de la taiere mai multe locomotive cu abur, ascunse pe unde s-a putut prin tara, a infiintat chiar o fundatie in acest scop, dar care "n-a tinut" - domnul Udriste apreciaza ca actualul proiect este foarte generos, mult mai amplu decat vechea sa propunere. "Sustin cu trup si suflet" acest proiect, a precizat domnia sa. "Sa-i tinem pumnii" si sa salvam ce se mai poate inca salva din patrimoniul nostru tehnic, din care multe s-au distrus din pacate irevocabil, iar unele se mai distrug chiar si acum.
Propunerea a fost sustinuta cu argumente si de catre ceilalti invitati.
In continuare s-au dat raspunsuri la intrebarile puse de reprezentantii mass-media, pentru a se clarifica unele aspecte mentionate in propunere.