Importante momente aniversare tehnico-economice in 2017 (V)

Includem, şi în numărul de faţă, rubrica dedicată unor evenimente din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti şi nu numai, pe care le marcăm, în acest an, prin aniversări „rotunde".

105 ani de la:

■ Efectuarea, la Constanţa, la bordul unui avion militar, a primelor experimente de telegrafie fără fir pentru legătura aer - pământ cu un aparat de construcţie românească, realizat de Gustav Rotlender, tehnician la Serviciul Maritim Român (SMR), şi de căpitanul Dan Zaharia, din Marina Militară;

■ Punerea în funcţiune a liniei de cale ferată Galaţi - Bârlad (109 km), pe traseul căreia s-a executat tunelul de la Tălăşmani, în lungime de 3330 metri, cel mai mare tunel de cale simplă din ţara noastră la acea dată;

■ Începerea primelor cercetări geotermice din ţara noastră, efectuate de chimistul Ion Tănăsescu (1892 - 1959) în timpul construirii conductei pentru transportul subteran al ţiţeiului.

100 de ani de la:

■ Începerea, la Voineasa, a exploatării zăcământului de mică din pegmatitele din Munţii Lotrului, primul zăcământ de acest fel cunoscut în ţara noastră.

95 de ani de la:

■ Constituirea, la Paris, a Uniunii Internaţionale a Căilor Ferate, organizaţie la care România a fost membru fondator;

■ Începerea, la Bucureşti, a construirii Uzinelor N. Malaxa, pentru repararea materialului rulant, potrivit planurilor întocmite de arhitectul Horia Creangă (1892 - 1943), care, prin această lucrare, a pus bazele unei arhitecturi industriale româneşti.

90 de ani de la:

■ Apariţia primei statistici complete a inventarului agricol din România, care indica existenţa a 3257 tractoare, 12 779 maşini de treierat, 42 428 semănători, 1 684 439 pluguri, 1 098 902 grape, 319 139 rariţe, 55 470 maşini de recoltat, 1 660 787 care şi căruţe;

■ Înfiinţarea - de către inginerul Plautius Andronescu - la Timişoara, în cadrul Şcolii Politehnice, a primului laborator de tehnică a tensiunilor înalte din ţara noastră;

■ Înfiinţarea Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR), sub conducerea lui Gheorghe Ionescu-Şişeşti. Organizat cu secţiuni şi laboratoare la centru şi cu staţiuni experimentale în diferite zone ale ţării, institutul, dotat cu o suprafaţă de 4151 ha, a început să funcţioneze un an mai târziu, în 1928;

■ Realizarea primei fotografii aeriene a oraşului Bucureşti, care a fost urmată de alte două, în 1943 şi 1953, pe baza cărora s-au obţinut planuri la scara 1:5000.