Metroul bucurestean
Data: 15-30 septembrie 2005
Anul acesta s-au implinit 30 de ani de la inceperea lucrarilor la metroul din Bucuresti, opera de arta inginereasca de mare utilitate publica si complexitate tehnica, executata de specialisti si firme romanesti in exclusivitate.
Ideea construirii unui mijloc de transport subteran pe cale ferata in capitala Romaniei a fost concretizata in anul 1907 de prof.ing. Dimitrie Leonida (1883 - 1965), atunci student in anul IV la Scoala Regala Tehnica Charlottenburg din Berlin. El a efectuat un proiect intitulat "Metropolitanul din Bucuresti", pentru o linie intre Gara de Nord si Piata Sf. Gheorghe, cu o ramificatie spre Calea Mosilor si alta spre Gara Filaret. Prof. Walter Reichel, care preda cursul de electricitate, l-a ajutat sa imbunatateasca proiectul, punandu-i la dispozitie documentatiile privind metroul din Berlin si cel din Londra, primul din lume, construit intre 1860 - 1863.
Au trecut peste 65 de ani de la elaborarea acestui proiect, cand autoritatile romanesti au abordat ideea construirii metroului in Bucuresti, oras in dezvoltare industriala, cu o populatie in crestere continua.
Astfel, lucrarile de excavatie a primului tunel au debutat la 3 februarie 1975. In luna noiembrie 1979 a fost pus in functiune primul tronson de metrou intre Uzinele Semanatoarea si Timpuri Noi, pe o lungime de 8,63 km, avand sase statii: Semanatoarea; Grozavesti; Eroilor; Izvor; Unirii 1; Timpuri Noi.
Proiectul initial prevedea executarea a doua linii magistrale subterane care sa strabata orasul pe directiile nord-sud si est-vest si doua inele, unul amplasat astfel ca sa faca legatura intre statiile din zona centrala si o linie de centura care sa inconjoare orasul.
Subsolul Capitalei, format dintr-o alternanta de nisipuri, pietrisuri, marne argiloase si panze acvifere bogate, a pus la incercare competenta constructorilor, care s-au confruntat cu multe probleme necunoscute privind izolarea tunelelor subterane de debitul abundent al apelor freatice. Primele tronsoane au fost sapate sub forma unor santuri pe malul raului Dambovita, ulterior acoperite cu beton.
Majoritatea tunelurilor au fost realizate la adancimi cuprinse intre 8 pana la 30 m. Pentru executarea tunelurilor au fost folosite scuturi fabricate la Uzinele 23 August (Malaxa).
Evolutia constructiei metroului bucurestean a fost rapida, astfel: la 28 decembrie 1981 a intrat in functiune tronsonul Timpuri Noi - Republica, avand o lungime de 10,1 km si 6 statii; la 19 august 1983 a intrat in functiune tronsonul Eroilor - Industriilor, cu o lungime de 8 km; astfel s-au terminat lucrarile la magistrala pe axa est-vest, care leaga marile cartiere Titan - Balta Alba - Militari cu centrul orasului; in anul 1984 a fost dat in exploatare tronsonul Semanatoarea - Crangasi, cu o lungime de 0,97 km, cu o statie; in anul 1987 s-au construit si dat in folosinta tronsoanele Piata Unirii 2 - Pipera, de 8,72 km, cu 6 statii, si Crangasi - Gara de Nord I, 2,83 km, cu 2 statii; in 1989 s-a dat in folosinta tronsonul Gara de Nord - Dristor, de 7,8 km, cu 6 statii; in 1990 a intrat in functiune tronsonul Republica - Pantelimon, de 1,43 km, cu o statie; in anul 2000 s-a dat in exploatare tronsonul Gara de Nord 2 - 1 Mai, de 3,6 km, cu 4 statii.
In prezent sunt in constructie doua tronsoane: 1 Mai - Laromet, de 3,1 km, cu 2 statii, si Nicolae Grigorescu - Linia de centura, de 4,7 km, cu 4 statii.
Proiectele de extensie a retelei de metrou sunt: Drumul Taberei - Universitate, spre Colentina si Pantelimon; Gara de Nord - Gara Progresul; Semicercul partii de sud a orasului, Calarasi - Dristor 2; extensia spre aeroporturile Baneasa si Otopeni.
Proiectele de modernizare a retelei de metrou au finantarea asigurata pentru: achizitionarea a 18 trenuri; modernizarea a 60 de trenuri din dotarea existenta; modernizarea instalatiilor de siguranta circulatiei.
Lungimea actuala a metroului este de aproximativ 75 km.
Liniile de metrou sunt proiectate pentru dublu sens, cu un ecartament de 1453 mm.
Ramele de metrou au fost construite de |ntreprinderea de Vagoane Arad si sunt actionate de curent continuu de 750 V, livrat din sistemul energetic national. Vagoanele au o lungime de 18,6 m, latimea de 3,1 m, cu o capacitate de 200 de pasageri, dintre care 34 pe scaune. Viteza de deplasare maxima este 75 km/h.
Capacitatea maxima de transport este de 50.000 pasageri/ora, anual de peste 250 milioane pasageri.
Siguranta circulatiei este asigurata de sisteme automate de comanda controlate computerizat.
Metroul din Bucuresti este considerat ca unul dintre cele mai moderne din Europa.