Cand va dispune Romania de intreaga cantitate de gaze naturale necesara?

La București, a avut loc recent „Romanian Internațional Gas Conference" (RIGC), eveniment organizat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) și Internațional Association of Oil and Gas Producers (IOGP), sub patronajul Ministerului Energiei din România. Cu această ocazie, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a relevat că România va deveni independentă energetic în 2026 - 2027 din punctul de vedere al asigurării necesarului de gaze naturale. Afirmația s-a bazat pe unele dezvoltări recente ale acestui sector. Astfel, cum se știe, anul acesta a început exploatarea gazelor din Marea Neagră, în perimetrul Midia, de către compania Black Sea Oil and Gas; în curând, OMV Petrom și Romgaz vor anunța când încep operațiunile în perimetrul Neptun Deep. Tot în curând, vor demara lucrările de construcție a conductei Tuzla - Prunișor pentru a se asigura transportul gazelor din Marea Neagră în sistemul național de transport, precum și pentru export. De asemenea, Romgaz va trece la exploatarea zăcământului de mare adâncime de la Caragele.

RIGC s-a aflat la a cincea ediție, evenimentul reunind reprezentanți ai guvernelor din Statele Membre, ai instituțiilor și autorităților de reglementare din Europa, ai mediului academic, alți specialiști, pentru a analiza rolul gazelor naturale în tranziția energetică și a face schimb de opinii legate de cadrul legislativ, de reglementare necesar pentru diversificarea importurilor de energie. Anul acesta, RIGC s-a desfășurat în contextul războiului din Ucraina și al consecințelor acestuia. Tema ediției a fost „Bridge To The Future: From Versailles to Bucharest - Natural gas, the bridge between climate action and energy security".

Pandemia, războiul din Ucraina și seceta severă au provocat furtuna perfectă cu care ne vom confrunta în următoarele luni, a declarat Franck Neel, președintele FPPG. „Fundamentele energetice se schimbă chiar în fața ochilor noștri; toate resursele energetice sunt expuse la numeroase volatilități. Trăim cu adevărat într-un context excepțional, cu evenimente geopolitice ieșite din comun, preocupări privind securitatea energetică, dezechilibre între cerere și ofertă, modificări de reglementare și multe alte consecințe economice cauzate de inflație. Actuala criză este o oportunitate pentru Europa de a obține o soluție permanentă pentru securitatea viitoare a aprovizionării, prin reconsiderarea strategiei, atunci când vine vorba despre aprovizionarea cu energie, concentrându-se mai mult pe propriul potențial. Criza actuală ne mai arată că avem nevoie de investiții pentru a aborda cea mai mare vulnerabilitate a sistemului energetic: creșterea producției locale de energie cu resurse locale, diversificarea surselor de aprovizionare la import și avansarea în tranziția energetică. Incertitudinea este cel mai mare dușman al unui investitor. În timp de criză, un investitor caută predictibilitate și stabilitate. Amplificarea volatilității înseamnă un obstacol în calea ieșirii din această criză".

O concluzie a dezbaterilor din prima zi a RIGC a vizat faptul că, din perspectiva propriilor resurse, România se află într-o poziție mai favorabilă comparativ cu majoritatea statelor europene, pentru care securitatea aprovizionării cu energie în această iarnă este principala grijă. Până la exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, încă depindem totuși de importuri și e nevoie de investiții în producție, pentru care autoritățile trebuie să asigure un cadru legislativ stabil, de încredere, care să nu afecteze regulile de piață.

În ziua a doua a conferinței, în cadrul unui panel guvernamental, au participat mai mulți miniștri ai energiei sau reprezentanți ai acestora din Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Grecia, Turcia, Georgia, Azerbaidjan. Cu acest prilej, au prezentat situația din fiecare țară precum și măsurile preconizate pentru perioada următoare. Evident, problemele, ca și modul de abordare, diferă foarte mult de la o țară la alta, dar toți participanții au fost de acord că statele trebuie să rămână unite în fața unei ierni care se anunță a fi extrem de dificilă. Pe de altă parte, situația trebuie văzută și pe termen mediu și lung, fără a pierde din vedere tranziția energetică și investițiile uriașe pe care aceasta le presupune.

Ca reprezentant al mediului academic, prof. univ. em. dr. ing. Valeriu V. Jinescu, secretarul general al Academiei de Științe Tehnice din România (ASTR) a atras atenția audienței asupra rolului inginerilor în acest proces. De fapt, producerea energiei este misiunea inginerilor; civilizația actuală depinde fundamental de energie și, în consecință, depinde de ingineri. Pe de altă parte, tranziția de la sursele clasice de energie la cele moderne se dorește a fi cât mai rapidă. Ar fi util, dar poate fi și periculos, conform „legii regimurilor tranzitorii" care impune limitarea valorii vitezei oricărui proces tranzitoriu.