Inca un pas spre tranzitia verde: Strategia energetica a Romaniei 2022 - 2030, cu perspectiva anului 2050 (I)

După cum am mai informat, Ministerul Energiei a elaborat recent proiectul Strategiei energetice a României

2022 - 2030, cu perspectiva anului 2050, care își propune reducerea emisiilor, creșterea ponderii resurselor regenerabile și scăderea consumului final de energie. Fiind un document de maxim interes pentru comunitatea inginerească, precum și pentru întreaga populație a țării, prezentăm, în cele ce urmează, o serie de elemente esențiale incluse în Strategie.

Un nou model de sistem energetic, bazat pe tehnologii noi, curate și inovatoare

Precedenta Strategie energetică, realizată în anul 2007 pentru orizontul de timp 2020, a ținut cont de necesitățile specifice și de obligațiile internaționale ale României, dar și de realizarea scenariului optim de dezvoltare a Sistemului Electroenergetic Național la acel moment, bazat pe țintele europene stabilite pentru anul 2020, în domeniul eficienței energetice, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie. În urma adoptării, în decembrie 2015, a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, statele lumii s-au angajat să-și intensifice eforturile în vederea limitării creșterii temperaturii medii globale sub 2°C până în anul 2020, acest document reprezentând primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic în domeniul schimbărilor climatice. În calitate de stat semnatar al Acordului, România a inițiat un proces de revizuire a politicilor sale energetice, printr-o nouă abordare strategică, de redefinire a priorităților, de susținere și promovare a noilor tehnologii de producere a energiei electrice cu emisii reduse de carbon, de stocare a energiei, a rețelelor inteligente și intensificare a măsurilor de eficiență energetică în întregul sistem energetic.

În cursul anului 2016, a fost realizată o revizuire a strategiei energetice, intitulată „Strategia energetică a României 2016 - 2030, cu perspectiva anului 2050", în baza unui studiu de modelare cantitativă complexă a evoluției sistemului energetic românesc în orizontul de timp al strategiei, realizat de un consultant de reputație internațională, care a luat în considerare schimbările produse în ultima perioadă la nivel național și mondial, căutând să armonizeze obiectivele/cerințele noilor politici ale UE pentru o energie competitivă și sigură cu necesitățile economiei românești, respectiv ale sectorului energetic, în contextul unei piețe libere. S-a avut în vedere faptul că documentul de strategie trebuie să fie unul corect fundamentat din punct de vedere tehnic, căruia să-i fie asigurat sprijinul larg al întregii societăți și acceptarea de către toate segmentele clasei politice.

În baza prevederilor pachetului legislativ european „Energie curată pentru toți europenii", adoptat în perioada 2018 - 2019, precum și a unui amplu proces de consultare publică internă și consultare transfrontieră, proiectul Strategiei energetice a fost revizuit ținându-se cont de prevederile noilor directive și regulamente din pachetul legislativ, care impun reguli noi privind integrarea pieței unice europene de energie, stabilirea de către fiecare Stat Membru a țintelor naționale în domeniul eficienței energetice, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterii cotei de energie produsă din surse regenerabile în consumul final brut, măsuri care conduc la un nou model de sistem energetic, mai curat, mai flexibil, bazat pe tehnologii noi, curate și inovatoare. Strategia energetică a României reprezintă un document programatic care definește viziunea și stabilește obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic pentru următorii zece ani, făcând, totodată, proiecții până în anul 2050.

 

Se are în vedere menținerea unui mix energetic echilibrat și diversificat

Pentru a face față acestor cerințe și pentru ca sistemul energetic românesc să fie performant, iar țara noastră să-și mențină și chiar să-și consolideze statutul de furnizor regional de securitate energetică, sunt necesare măsuri urgente de dezvoltare a investițiilor pe întregul lanț tehnologic al producerii, transportului, distribuției și furnizării energiei către consumatori la un preț sustenabil și prin servicii de calitate.

România s-a angajat, alături de celelalte state membre ale UE, la efortul comun de îndeplinire a țintelor europene stabilite pentru anul 2030 în domeniul energiei și climei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța Uniunii Energetice. Este necesar ca documentul de strategie energetică să se alinieze la noile politici în domeniul energiei și climei, ținându-se cont, totodată, de prioritățile naționale, resursele disponibile și capacitatea instituțională de implementare a planurilor și măsurilor respective, precum și de consecințele asupra sistemului energetic și/sau a prețului care trebuie suportat de către consumatorii finali de energie. Nivelul de ambiție în angajamentul României are în vedere realizarea unei tranziții energetice cât mai realiste, suportabile pentru toți cetățenii României, cu luarea în considerare a înlocuirii capacităților de generare poluante, bazate pe combustibili fosili, cu capacități mai puțin poluante, bazate pe gaze naturale și surse regenerabile de energie, prin utilizarea resurselor energetice indigene, astfel încât să se asigure condițiile pentru funcționarea în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național (SEN) și gestionarea eficientă a impactului socio-economic pe care-l au politicile de tranziție în zonele monocombustibil.

Strategia analizează și perspectiva SEN pentru anul 2050, ale cărei proiecții, chiar dacă au un grad de incertitudine, sunt relevante din punctul de vedere al viziunii și obiectivelor dezvoltării sistemului energetic. Previziunile luate în calcul, în cadrul procesului de elaborare a strategiei, indică o tendință de creștere a consumului de energie în orizontul 2030 - 2050, ceea ce face necesară sporirea capacităților de producție destinate satisfacerii consumului intern și consolidarea statutului de furnizor regional de securitate energetică al României. În acest context, România are în vedere menținerea unui mix energetic echilibrat și diversificat, bazat pe tehnologii cu emisii reduse de carbon, care să permită asigurarea pe termen lung a securității energetice a țării, principalul pilon al politicii energetice naționale.

 

Opt obiective strategice fundamentale

Documentul are opt obiective strategice fundamentale care structurează întregul demers de analiză și planificare pentru perioada 2022 - 2030 și orizontul de timp al anului 2050. Realizarea obiectivelor presupune o abordare echilibrată a dezvoltării sectorului energetic național atât din perspectiva reglementărilor naționale și europene, cât și din cea a cheltuielilor de investiții. Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030, respectiv: ▪ 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS față de nivelul anului 2005; ▪ 30,7 % pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie; ▪ 40,4% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectivele Strategiei energetice sunt: ▪ modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare; ▪ energie curată și eficiență energetică; ▪ asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii; ▪ protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice; ▪ realizarea de piețe de energie competitive, baza unei economii competitive; ▪ creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate; ▪ obținerea, de către România, a statutului de furnizor regional de securitate energetică; ▪ creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Definirea viziunii și a obiectivelor fundamentale a luat în considerare resursele energetice ale țării, precum și faptul că România are și va continua să se bazeze pe un mix energetic echilibrat și diversificat, ceea ce oferă credibilitate pentru asigurarea pe termen lung a securității energetice a țării.

Obiectivele strategice vor fi îndeplinite în mod simultan printr-un set de obiective operaționale ce au subsumate o serie de acțiuni prioritare concrete. Conform viziunii și celor opt obiective fundamentale ale SER, dezvoltarea sectorului energetic este direct proporțională cu realizarea proiectelor de investiții în sistemul energetic românesc. Producerea de energie electrică bazată pe tehnologii cu emisii reduse de carbon, trecerea de la combustibilii fosili solizi la gaze naturale, producerea de energie din surse regenerabile de energie și punerea în valoare a resursei nucleare reprezintă investiții prioritare pentru sectorul energetic românesc, care, împreună cu investițiile în digitalizarea rețelelor, în stocare, utilizarea hidrogenului și măsurile de eficiență energetică, vor contribui la atingerea obiectivelor fundamentale strategice de interes național menționate anterior.

 

1. Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare

Specializările inteligente la nivel național vizează preponderent (dar nu exclusiv) domenii intensive tehnologic (tehnologii ale viitorului) pentru care dimensiunea națională̆ a colaborării este importantă și care au potențial de a produce efecte de antrenare în economie și societate.

Cu privire la rolul statului de legiuitor, reglementator și implementator de politici energetice, dezvoltarea capacității instituționale reprezintă un obiectiv strategic important. Vor fi sprijinite acțiuni care vizează pregătirea personalului calificat, precum și dezvoltarea capacității interne a autorităților de reglementare de a procesa și prelucra date și efectua analize aprofundate.

Ca proprietar de active, statul trebuie să îmbunătățească managementul companiilor la care deține participații. Companiile energetice cu capital de stat trebuie să se eficientizeze, să-și profesionalizeze managementul și să se modernizeze.

Profesionalizarea managementului și depolitizarea numirilor în companiile controlate de stat împreună cu supravegherea fără ingerințe a actului de administrare constituie, în special în sectorul energetic, imperative strategice.

2. Energie curată și eficiență energetică

În contextul pachetului legislativ Energie curată pentru toți europenii și al Pactului Ecologic European, care impun transformarea sectorului energetic către un alt model de sistem, bazat pe tehnologii curate, inovatoare, care să facă față concurenței pe o piață de electricitate integrată, se impune acomodarea sectorului energetic din România la noile tendințe de dezvoltare. În acest context, de transformare profundă a sistemului energetic, decarbonizarea, cererea de energie și securitatea energetică sunt și vor fi interdependente. Această interdependență trebuie corelată cu progresul tehnologic, stocarea, descentralizarea, digitalizarea și adaptarea arhitecturii rețelelor.

Sursele regenerabile de energie, eficiența energetică, gazul natural în amestec cu hidrogen și energia nucleară vor juca un rol important în decarbonizarea sectorului energetic din România.

Problemele esențiale rămân costurile finanțării și larga răspândire a sărăciei energetice. În acest context, finanțarea europeană este o necesitate.

Valoarea investițiilor pe care România le va putea face utilizând fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Fondul pentru Modernizare depășește 16 miliarde de euro. Investițiile vizează domenii precum energia regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerarea, biocombustibilii și modernizarea infrastructurii energetice.

 

3. Asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii

Cu un grad de racordare a consumatorilor casnici la rețeaua electrică de distribuție de peste 90%, energia electrică este cea mai larg răspândită formă de energie din România, însă, raportat la consumul de energie electrică pe locuitor, acesta este net inferior mediei la nivelul UE: de 2,4 ori mai mic decât media UE.

În ceea ce privește accesul la gaze naturale, mai puțin de jumătate dintre gospodăriile din țara noastră sunt racordate la rețeaua de gaze naturale (aproximativ 44%), o treime din locuințele României fiind încălzite direct cu gaz natural, iar restul consumatorilor de gaze naturale sunt racordați la SACET. De asemenea, consumul mediu de gaze naturale al unui consumator casnic este inferior mediei UE.

În acest context, acest obiectiv stabilește ca prioritate finalizarea electrificării României, inclusiv prin crearea de micro-rețele și a dezvoltării sistemelor de transport și distribuție a energiei electrice în strânsă corelație cu dezvoltarea socio-economică și creșterea ponderii surselor regenerabile de energie în sectorul de producere a electricității, precum și în cel al încălzirii/răcirii. De asemenea, obiectivul privește asigurarea accesului la sursele de gaze naturale prin creșterea gradului de racordare a consumatorilor casnici la rețeaua de distribuție a gazelor naturale.

 

4. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice

O politică energetică axată pe eficiență energetică trebuie să aibă ca prioritate absolută protejarea consumatorilor vulnerabili. Toți cetățenii trebuie să aibă acces și să poată beneficia de energie, în special cei în risc de excluziune socială sau care fac parte din comunități dezavantajate.

Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie cuprinde măsuri dedicate protecției consumatorilor vulnerabili referitoare la: îmbunătățirea performanței sistemului de asistență socială în protejarea celor cu venituri reduse, măsuri de eficiență energetică dedicate consumatorilor vulnerabili cu scopul reducerii consumului final și îmbunătățirea condițiilor de locuit, modificarea și utilizarea Sistemului Național Informatic de Asistență Socială pentru a asigura acordarea echitabilă și pe criterii transparente a subvențiilor existente pentru încălzirea locuinței sau accesul la energie. De asemenea, aceste măsuri vor fi corelate cu măsurile privind tranziția echitabilă și reconversia regiunilor cu profil mono-industrial și alte inițiative cu impact asupra consumatorilor vulnerabili, iar măsurile adoptate vor viza implementarea unor mecanisme de sprijin acordat consumatorilor vulnerabili în mod direct, fără a distorsiona competitivitatea pieței de energie.

 

5. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive

Sistemul energetic trebuie să funcționeze pe baza mecanismelor pieței libere, rolul principal al statului fiind cel de elaborator de politici, de reglementator, de garant al stabilității sistemului energetic și de investitor.

Obiectivele ambițioase de energie și climă pentru 2030 impun dezvoltarea unui nou model de piață de energie electrică care vizează creșterea eficienței energetice, a producerii din surse regenerabile, a siguranței alimentării, a sustenabilității, a decarbonizării și a inovării. Complexitatea noilor prevederi europene a impus modificarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 care a transpus noul pachet european și care reglementează liberalizarea totală a pieței de energie, integrarea piețelor pentru tranziția către o producție mai curată a energiei electrice în vederea decarbonizării și comercializării unei energii cu emisii reduse de carbon.

Schimbările aduse Legii energiei și a gazelor naturale nr. 123/2012 în conformitate cu noul pachet legislativ european implică modificări ale pieței de energie la nivel național, ale principiilor de funcționare, a structurii și a regulilor de funcționare ale acesteia și, implicit, asupra mixului energetic național și a consumatorului final.

 

6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate

Sectorul energetic se confruntă cu o lipsă acută de profesioniști. Personalul calificat este în bună măsură îmbătrânit, iar o parte a personalului calificat activ a ales să plece din România. Formarea și perfecționarea continuă a unui energetician, indiferent de locul său de muncă sau de tipul studiilor absolvite, este una complexă. Sporirea numărului de profesioniști în domeniul energiei presupune creșterea calității și atractivității învățământului de specialitate.

Dezvoltarea și cultivarea competențelor și abilităților energeticienilor înseamnă dezvoltarea pachetelor educaționale specifice la toate nivelurile: licee și școli tehnice și profesionale publice și în sistem dual, formare continuă la locul muncă, programe moderne de licență și master, precum și școli doctorale în domeniu.

Inovarea bazată pe cercetare științifică și dezvoltare tehnologică necesită încurajarea și dezvoltarea centrelor de excelență în domeniul energiei, în particular al energiilor regenerabile, capabile să deruleze proiecte complexe cu tematică definită de evoluțiile preconizate ale sectorului energetic, oferind astfel know-how robust în vederea asigurării performanțelor optime pentru noile investiții, respectiv pentru exploatarea și retehnologizarea echipamentelor existente.

Succesul implementării viziunii și obiectivelor Strategiei energetice a României este direct proporțional cu investiția în calitatea învățământului și formării în domeniul energiei, precum și în inovare bazată pe cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

7. România, furnizor regional de securitate energetică

Contextul internațional actual al piețelor de energie este marcat de volatilitate, iar evoluția tehnologiilor poate modifica semnificativ modul de funcționare a piețelor de energie.

În privința securității aprovizionării cu resurse energetice, dezvoltarea capacităților de producere a energiei din surse regenerabile de energie și din surse cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră va asigura un mix energetic echilibrat și diversificat.

De asemenea, prin valorificarea potențialului de hidrocarburi și al surselor regenerabile offshore din Marea Neagră, România poate deveni un furnizor regional de securitate energetică. În același timp, întărirea și modernizarea rețelelor, digitalizarea, diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare, creșterea și modernizarea capacitaților de stocare, compatibile cu utilizarea noilor gaze și a hidrogenului, precum și creșterea capacităților de interconectare cu statele vecine, reprezintă factori care vor contribui în primul rând la asigurarea securității energetice naționale, dar și la obiectivul României de a avea statutul de furnizor regional de securitate energetică.

În acest context, există premisele ca, prin dezvoltarea sectorului energetic, ținând cont de disponibilitatea resurselor și de stabilitatea dată de tranziția eficientă către decarbonizare și maturitatea tehnologiilor noi, România să obțină și să își consolideze statutul de furnizor regional de securitate energetică.

 

8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene

Obiectivul exprimă viziunea de dezvoltare a României în contextul regional și european și dorința de a fi un actor principal al UE în acest domeniu.

Țara noastră participă la un amplu proces de integrare a piețelor de energie la nivelul UE, având ca efect concurența tot mai deschisă și acerbă pe piețele energetice.

România are resursele energetice primare necesare, acestea trebuie valorificate coerent, în condiții de rentabilitate, cu respectarea condițiilor de mediu, cu efecte benefice pentru economia țării, concomitent cu creșterea gradului de interconectivitate.

Utilizarea potențialului de exploatare a rezervelor de gaze naturale onshore și offshore ale României reprezintă un obiectiv cu rol semnificativ în reducerea și chiar eliminarea dependenței de import în asigurarea necesarului intern.

(Va urma)