Bilanturi orientate spre viitor
Data: 1 - 15 decembrie 2014
Indiferent de perceptia actuala asupra evenimentelor din decembrie 1989, este cert ca anul 2014 nu poate fi incheiat fara o evaluare a ceea ce s-a petrecut important, esential in ultimele doua decenii si jumatate. Desigur, se poate constata o diferenta uriasa intre asteptarile de acum 25 de ani si rezultatele inregistrate in acest interval. Dar, oare, nu putem admite - fie si numai ca o simpla ipoteza - ca asteptarile au fost in cea mai mare parte nerealiste? Intrebarea se justifica mai ales daca tinem seama de faptul ca s-a pasit pe un drum total nou, cel de la un regim politic totalitar spre un stat de drept, democratic, cu o economie de piata functionala. A fost o premiera istorica nu numai pentru Romania, ci pentru intreg asa-zisul sistem mondial socialist.
Este suficient sa luam in considerare cele mai importante transformari care vizeaza drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, mai ales libertatea cuvantului, preponderenta proprietatii private in economie, apartenenta Romaniei la NATO si Uniunea Europeana pentru a ne da seama cat de multe s-au schimbat in spatiul nostru national, nu numai in sfera vietii materiale, ci si in cea spirituala. Un asemenea bilant nu poate exclude nici semnele evidente de relansare dupa urmarile dramatice ale crizei globale si nici chiar mult controversata tema a modului in care sporirea PIB se reflecta sau nu in conditiile de trai ale majoritatii covarsitoare a populatiei tarii.
Mai importanta, poate, decat interpretarea implinirilor din ultimii 25 de ani, dar mai ales a neimplinirilor, este luarea in considerare a premiselor mersului inainte pe termen scurt, mediu si lung. Astfel, apare imperios necesar sa se dea raspunsuri viabile la sansele atingerii unor tinte precum indeplinirea criteriilor de convergenta reala (cele de convergenta nominala au fost indeplinite) pentru aderarea la moneda unica europeana si micsorarea decalajelor, astfel incat, in urmatorul deceniu, dar cat mai repede cu putinta, sa atingem si sa depasim nivelul mediu de dezvoltare la scara intregii Uniuni Europene.
Pentru conturarea unui asemenea raspuns, s-au elaborat si se elaboreaza, inclusiv cu participarea activa a organizatiilor profesionale ale inginerilor si economistilor, numeroase proiectii cu valoare de viziune strategica. Nu putem trece in revista asemenea proiectii care - in mod normal - contin o doza semnificativa de perceptii subiective, dar concordanta lor cu evaluarile FMI, Comisiei Europene si Bancii Mondiale este de retinut. Aceste organisme anticipeaza ca anul 2014 se va incheia cu o crestere economica de cel putin doua procente, iar pentru anul viitor se avanseaza un spor de minimum 2,5%. In aceste circumstante, se considera ca Romania va fi o tara tot mai atractiva pentru investitii straine, in conditiile in care se vor consolida si pozitiile capitalului autohton. Prognozele se refera nu numai la sporirea produsului intern brut, ci si la alte componente ale vietii economice si sociale, intre care scaderea dobanzilor, stabilitatea cursului de schimb, sporirea in ritmuri mai inalte a exportului, cresterea veniturilor medii ale populatiei. Una dintre explicatiile principale consta in anticipatiile favorabile privind dinamica locurilor de munca. Recente sondaje de opinie arata ca mai mult de o treime din totalul angajatorilor, la nivelul intregii economii, considera ca vor creste numarul locurilor de munca in anul viitor cu cel putin 10 procente.
Desigur, astfel de anticipari sunt de esenta probabilistica, dar gradul lor de realism este de necontestat. Totul depinde de masura in care vom reusi, la scara intregii natiuni, sa transformam potentialul in real. Ceea ce inseamna un echilibru constant intre vointa si putinta in implinirea aspiratiei comune de a avea o economie a oamenilor, pentru oameni.