Memorandum privind prezentul si viitorul resurselor naturale destinate industriei textile

Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Științe Tehnice din România (ASTR) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București (INCDTP) au organizat workshop-ul cu tema Resurse naturale destinate industriei textile - Prezent și viitor. La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ai unor institute de cercetare și stațiuni agricole.

Obiectivul manifestării a fost prezentarea situației din sectorul producerii și prelucrării fibrelor naturale (in, cânepă, lână, mătase etc.) și elaborarea unei viziuni eficiente la nivel național de valorificare a acestor resurse destinate industriei textile.

Materialele prezentate, dezbaterile și propunerile au fost orientate pe trei direcții.

 1. Cultivarea și prelucrarea plantelor liberiene, in și cânepă

Prof. dr. ing. Valeriu TABĂRĂ, președintele ASAS, a prezentat un material amplu intitulat „Cânepa - sursă importantă de fibre naturale pentru industria textilă". În material s-a făcut o trecere în revistă a evoluțiilor cercetărilor privind cânepa în România. Caracteristicile acesteia sunt producție mare de tulpini, conținut ridicat de fibre și conținut redus în THC (Delta-9-Tetrahydrocannabinol, substanță halucinogenă), acestea fiind rezultate ale cercetărilor obţinute din ameliorarea unor soiuri performante românești, devenite cunoscute și valorificate nu numai în țară, ci și pe plan internațional. Totodată, au fost evidențiate multiplele posibilități de utilizare a acestei importante plante tehnice.

În România, cercetările de ameliorare și tehnologia de cultivare a cânepei se desfășoară în două stațiuni de cercetare-dezvoltare: SCDA Lovrin pentru cânepa dioică și SCDA Secuieni pentru cânepa monoică. În ambele centre de cercetare se urmărește realizarea de soiuri performante de cânepă dioică/monoică, exemplu fiind soiurile Silvana și Teodora, cunoscute la nivel european. Din păcate, suprafața ocupată cu aceste soiuri continuă să fie mică, deși producția de fibre depășește 5 t/ha, un nivel foarte bun.

Un colectiv de cercetători de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Teleorman a prezentat preocupările și cercetările derulate la nivelul stațiunii în domeniul soiurilor de bumbac testate în condițiile limitative ecologic din sudul României și oportunitățile promovării acestei culturi abandonate, având în vedere schimbările climatice majore, în sensul încălzirii generale a climei. Cultivarea bumbacului în România poate și trebuie să devină un obiectiv de interes economic.

Reprezentantul Stațiunii de Cerce-tare-Dezvoltare Agricolă Livada a adus în discuție progresul genetic din ameliorarea inului de fibră, punând în evidență multiplele întrebuințări și posibilități de valorificare superioară a inului.

Propuneri rezultate din dezbateri

▪ Înființarea unui „Grup de lucru" având ca scop elaborarea unei „Strategii naționale privind revigorarea industriei de in, cânepă, bumbac, mătase naturală și lână", format din reprezentanți ai ministerelor domeniilor implicate, și anume agricultură, economie, sănătate, transport, construcții, educație, cercetare, care să sintetizeze aspectele menționate și să identifice acțiunile, măsurile și resursele necesare pentru implementare.

2. Creșterea oilor și valorificarea lânii în România

Tema a fost abordată de reprezentanți ai INCDTP București, INCD URBAN-INCERC, CIT-IRECSON, SC MINET SA, Romanian Textile Concept Cluster, INCD Chimico-Farmaceutică - ICCF București, SC Prodin SRL.           

Creșterea ovinelor reprezintă o ocupație ancestrală, tradițională în România. De-a lungul evoluției societății românești, oieritul și prelucrarea lânii, în gospodăriile țărănești, la nivel meșteșugăresc, dar și industrial, au contribuit la definirea indentității naționale, punându-și amprenta asupra portului popular, motivelor etnografice, culturii și istoriei naționale. Lâna este o fibră naturală de origine animală ale cărei caracteristici specifice nu au fost egalate până astăzi de fibrele chimice aflate într-o dezvoltare accelerată. Lânurile groase românești din rasele Turcana, Stogosa constituie o materie primă valoroasă, având caracteristici adecvate utilizării în domeniul materialelor izolatoare pentru construcții eficiente energetic și ecologic.

În timp ce marii creatori de modă folosesc lâna ca materie primă și realizează îmbrăcăminte prețioasă, de mii de euro, în România, care deține peste 13 milioane de oi, această sursă valoroasă de materii prime pentru industria textilă este insuficient exploatată. Statistica arată că România a devenit dintr-un mare producător de lână, un mare importator din țări ca Italia, Germania, Argentina, China și Chile, în timp ce peste 10 mii de tone de lână sunt aruncate în fiecare an. De peste 50 ani, în România sunt crescute aceleași rase de oi care sunt caracterizate prin producții foarte bune de lână și piele. Activitatea de creștere a ovinelor este una dintre cele mai importante activități zootehnice din România care necesită sprijin financiar deoarece în acest sector fiecare euro cheltuit generează 2,7 euro din producție și 1,72 euro venit pentru fiecare fermier. În anul 2015, subvenția pe cap de ovina s-a situat la circa 24 lei/cap de animal, iar din anul 2017 sprijinul guvernamental s-a materializat prin acordarea unei subvenții de 1 leu/kg lână colectată.

Preocuparea pentru dezvoltarea zonei montane, valorificarea resursei de lână și crearea de locuri de muncă necesită dezvoltarea unui sistem integrat pe baza resurselor locale pentru a consolida gospodăria țărănească tradițională și a evita părăsirea satelor de munte. Este necesară revigorarea activităților de colectare, prelucrare și valorificare a lânii, pentru valorificarea acestei resurse la nivel maxim.

Inițiativele investitorilor români s-au materializat în ultimii ani prin realizarea de produse performante cu potențial ridicat de valorificare pe piața internă și externă: pături, pilote, perne, blănițe, toppere din lână naturală. Firma MERINITO, aplicând principiul „Gândește global din prima zi", a realizat echipamente sportive din lână care pot fi achiziționate în Europa prin magazinul online specializat. Firma LIN din Alba Iulia readuce în atenție un concept la care s-a renunțat de multă vreme: autenticitate prin metode artizanale, realizând produse de îmbrăcăminte, create în mici ateliere de confecții. TOLGA SRL operează o linie performantă de prelucrare a lânii brute colectate de la producătorii locali din Mărginimea Sibiului. Compania are o capacitate de producție de 50 tone pe zi și exportă lână brută către multe piețe din Estul și Vestul Europei, China si Turcia. Desfășoară activități de spălare a lânii și exportă lână spălată și nespălată sau piei de oaie și importă diferite tipuri de lână din Ungaria, Libia, Bulgaria, Georgia, Grecia. În Bistrița-Năsăud se dezvoltă prima fabrică de prelucrare a lânii având ca destinație material izolator pentru construcții, în baza unei investiții de circa 4 - 5 milioane euro. Investiția se poate recupera într-o perioadă relativ scurtă, avându-se în vedere că prin livrarea la export se obțin 13,0 euro/kg de izolație.

Propuneri rezultate din dezbateri

Demersurile oamenilor de afaceri din România în acest domeniu impun o strategie de valorificare a lânii care să cuprindă în principal măsuri pentru:

▪ dezvoltarea unui sistem integrat pe baza resurselor locale pentru a consolida gospodăria țărănească tradițională și a evita părăsirea satelor de munte;

▪ identificarea celor mai eficiente modalități de colectare, prelucrare și valorificare a lânii de oaie, în contextul interesului pentru lâna oilor manifestat de țări ca India, Turcia, China;

▪ organizarea de depozite prevăzute cu sisteme de cântărire, prese de balotat și motostivuitoare de manevrare a baloților, dotări minime pentru asigurarea comenzilor de export și ale pieței interne;

▪ organizarea unităților de sortare și îmbalotare a lânii țurcană albă, nespălată în stare brută, în vederea exportului în țări care importă cantități însemnate de lână;

▪ dezvoltarea a cel puțin trei linii tehnologice de spălare a lânii și a unor soluții de prelucrare în scopul includerii în producția materialelor izolatoare pentru construcții, pentru înlocuirea polistirenului și vatei minerale;

▪ dezvoltarea sistemelor de prelucrare a lânii spălate pentru început cu investiții care se pot realiza într-un timp scurt, respectiv în materiale pentru termoizolația construcțiilor, în special a construcțiilor din lemn;

▪ dezvoltarea laboratoarelor și organismelor de certificare a acestor produse care să le permită accesul pe piață și utilizarea pe scară largă; acordarea de sprijin pentru certificarea produselor termoizolante din lână în vederea obținerii tuturor certificărilor și aprobărilor de utilizare în construcții;

▪ acordarea de subvenții pentru construirea de stații de epurare a apei în cadrul unor investiții de capacitate mare;

▪ acordarea de subvenții pentru export, în condițiile unor preţuri foarte scăzute la nivel mondial; susținerea realizării de produse cu valoare adăugată mai mare pentru export, astfel încât să se asigure recuperarea costurilor și fondurilor investite;

▪ inițierea unui act normativ prin care construcțiile realizate din fonduri guvernamentale, din bugetele locale ori fonduri europene să utilizeze ca materiale izolatoare, materiale organice, respectiv lână de oaie termoizolantă și regenerabilă, pentru a permite arhitecților și inginerilor, atunci când întocmesc proiectele, să o prevadă în devize și cu aplicabilitate pentru constructor;

▪ identificarea priorităților de dezvoltare și integrare a produselor eco-inovative pe bază de lână de oaie în domeniile identificate, în România, pentru perioada 2018 - 2030, care definește un lanț valoric de dezvoltarea a produselor eco-inovative format din: producători, procesatori primari, procesatori secundari și clienți.

3. Corolar. Acțiuni imperios necesare

▪ Lansarea de către ministere de programe sectoriale de cercetare axate pe revigorarea producției fibrelor naturale și obținerea de rezultate cu aplicabilitate rapidă în economie;

▪ Inițierea, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de competiții pentru proiecte de investiții în echipamente și aparatură de laborator care să permită abordarea de proiecte de cercetare cu rezultate competitive la nivel european și internaţional;

▪ Reducerea birocrației și distribuirea fondurilor europene după nevoile reale din economie care ar permite o mai mare libertate a direcției de dezvoltare a unităților economice, fără îngrădiri excesive;

▪ Aplicarea unei politici naționale de susținere, organizatorică și financiară, a asociațiilor profesionale, clusterelor și polilor de competitivitate cu rol de coagulare a operatorilor economici, în vederea susținerii și dezvoltării sectoarelor economice implicate în dezvoltarea și valorificarea resurselor naturale aferente industriei textile. Prin cofinanțarea acestor modele de organizare este posibilă crearea de Centre de excelență la nivel național sau regional care pot să contribuie la promovarea inovării, prin implementarea de tehnologii și produse noi și dezvoltarea de noi soluții de management etc.;

▪ Crearea unui cadru legislativ mai ferm privind criteriile de selecție calitativă a produselor din import prin întocmirea corectă a documentelor, cu măsuri coercitive la încălcarea legii și care să asigure protecția consumatorului în Romania și încurajarea consumului produselor românești de bună calitate (în domeniul textilelor, piața internă este ca și inexistentă din cauza invaziei de produse de proastă calitate din țările extra UE);

▪ Crearea unui fond de risc/garantare care să cuprindă în mod deosebit sectoarele de creștere a oilor și prelucrare preliminară a lânii și sectorul textil prin care să se încurajeze obținerea unor credite de investiții de interes sectorial care au ca scop reindustrializarea țării prin dezvoltarea unor unități noi de producție. Se impune această măsură deoarece sectoarele menționate sunt fragmentate și eterogene, dominate de întreprinderi mici și mijlocii cu potențial scăzut de dezvoltare;

▪ Implicarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării în susținerea școlilor profesionale și de meserii din domeniile agricol și textil, cu componenta puternic orientată către obținerea de abilități practice ale elevilor prin stagii în cadrul unităților agricole și textile care să asigure pe bază de contract repartiția la absolvire și alte facilități. Corelarea programului cu necesitățile reale ale acestor sectoare economice prin consultări cu acestea în elaborarea curriculei școlare și privind numărul de absolvenți.