Jurnal de bord Impactul realizarilor din 2017 asupra dezvoltarii economiei romanesti in prezent si pe termen mediu

Primele estimări ale Institutului Naţional de Statistică (INS) referitoare la dinamica produsului intern brut în 2017 au fost primite cu mult interes de largi segmente ale populaţiei, în condiţiile în care au loc dezbateri intense pe tema raportului dintre creşterea economică şi condiţiile de trai, la nivel personal şi familial. Sunt, însă, unele luări de poziţie care conţin prea puţine elemente legate de metodologii, de tehnici profesionale din domeniul statisticii, astfel încât devin necesare, mai mult decât oricând, abordări în cunoştinţă de cauză. În această privinţă, neîndoios, inginerii implicaţi în complexele acţiuni specifice actualului stadiu de dezvoltare a economiei ştiu exact despre ce este vorba, aşa că modul în care abordează cele dintâi estimări privind evoluţia PIB este marcat de un autentic spirit analitic şi de o nedezminţită capacitate de sinteză.

Un prim aspect priveşte rezultatele înregistrate în ultimul trimestru al anului trecut. Nu este o surpriză că sporul faţă de trimestrul III a fost mai mic decât în trimestrele anterioare. Ultimele trei luni din fiecare an au caracteristicile lor legate nu numai de numărul zilelor nelucrătoare, ci şi de alţi factori, de la condiţii meteorologice până la gestionarea resurselor. Cine examinează rezultatele din 2015 şi 2016 constată că, în trimestrul IV, comparativ cu cel anterior, ritmul de creştere a produsului intern brut a fost mai lent, respectiv 1,3% şi 2,1%. E drept, au fost ritmuri mai înalte decât în trimestrul IV din 2017, însă fenomenul ca atare poate fi lesne identificat. Sigur, rămâne de analizat, pe fond, de ce în ultimele trei luni ale anului trecut PIB-ul a sporit doar cu 0,6 procente faţă de trimestrul III. Chiar şi aşa, PIB-ul a crescut în trimestrul IV din 2017 faţă de perioada similară din 2016 cu 7%, ceea ce indică existenţa unei tendinţe clare de majorare a valorii adăugate în cea mai mare parte a ramurilor economiei româneşti.

În acest moment, analizele nu pot fi decât limitate, cunoscut fiind faptul că datele definitive referitoare la evoluţia PIB în 2017 se stabilesc după doi ani de la încheierea perioadei de raportare a rezultatelor. În prezent, cele mai „recente" date definitive se referă la anul 2015. INS, conform metodologiilor valabile pentru întreaga Uniune Europeană (metodologiile Eurostat), derulează operaţiuni de evaluare şi reevaluare, ceea ce determină şi revizuiri privind ritmurile de creştere a produsului intern brut.

În prezent, există unele informaţii care permit să se identifice câteva tendinţe esenţiale în dezvoltarea economică a ţării. Astfel, producţia industrială a sporit, în 2017, cu 8,2%, ceea ce reprezintă cel mai înalt ritm de creştere a acestei ramuri din ultimii 15 ani. Faptul nu poate fi consemnat laconic, pur şi simplu, fără să se efectueze o analiză în detaliu. Sigur, un asemenea demers nu este posibil în dimensiunile unui singur comentariu, însă măcar un anumit aspect merită să fie relevat cu precădere: ritmul de creştere în cazul industriei prelucrătoare a fost de 8,9%, ceea ce confirmă o tendinţă de durată mai lungă, respectiv progresul constant al domeniilor care produc mai multă valoare adăugată. Această tendinţă este strâns legată de volumul şi structura exportului, inclusiv de cea a deficitului comercial care, în 2017, a atins 12 miliarde de euro. De aici, adâncirea deficitului de cont curent. Nici un asemenea fapt nu poate fi trecut cu vederea deoarece indică o vulnerabilitate majoră a întregii noastre economii. Toate aceste procese şi fenomene la nivel macro se cer luate în considerare şi în actele decizionale la nivel micro. Discuţia este deschisă, iar aprofundarea aspectelor semnalate constituie şi premisa unor planuri de afaceri corecte, cu şanse de succes.