Nicolae Vasilescu Karpen evocat la Colocviul AGIR Dolj

Ediţia a XI-a a Colocviilor AGIR Dolj, din 25 februarie 2016, prin care s-a deschis seria activităţilor care vor marca împlinirea a 65 de ani de învăţământ superior electrotehnic la Craiova, respectiv a 50 de ani de la reînfiinţarea Universităţii din Craiova, inclusiv a Facultăţii de Electrotehnică, a fost dedicată academicianului Nicolae Vasilescu Karpen, fondatorul învăţământului politehnic din România, în 1920.

Evocările au fost făcute de ing. Nicolae Veniamin, nepotul lui Nicolae Vasilescu Karpen, de prof. dr. ing. Mihai Iordache, de la Universitatea Politehnica din Bucureşti, şi de ing. Vasile Constantin Diaconescu, ex-director al Muzeului Politehnicii din Bucureşti, membru al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei, CRIFST, Divizia Istoria Ştiinţei.

Evocarea făcută de Nicolae Veniamin, unul dintre băieţii gemeni ai fiicei celui evocat, a dat o notă particulară discuţiilor atât prin documentele inedite prezentate, dar mai ales prin descrierea extrem de caldă, de afectuoasă, în care a afirmat, cu emoţie, printre altele: „el m-a crescut". Fotografiile prezentate s-au încadrat foarte bine în ambianţa distinsă a Casei Universitarilor din Craiova, locul unde se desfăşoară sistematic Colocviile AGIR Dolj. O fotografie din perioada 1904 - 1905, din vremea în care a lucrat ca şef de proiect al primei electrificări a oraşului Veneţia, surprinde prin privirea hotărâtă şi atitudinea elegantă, calmă a tânărului inginer Nicolae Vasilescu Karpen. Fotografia cu soţia la Veneţia şi amintirile lui Nicolae Veniamin demonstrează rolul pe care l-a avut familia în viaţa lui Nicolae Vasilescu Karpen atât în perioada de căutări, apoi în perioada de recunoaştere profesională, dar şi în perioada 1950 - 1955, când a fost dat afară din casa cumpărată cu trudă, mutat într-o locuinţă fără apă şi canalizare, cu pensia suspendată. Fotografiile în uniformă militară, făcute în perioada Primului Război Mondial, când a construit Staţia de telegrafie fără fir de la Băneasă, sau în vremea în care a fost preşedintele Consiliului Tehnic Superior (1907 - 1936), pun în valoare hotărârea cu care a lucrat, cu care a luptat toată viaţă. Imaginea de luptător demn a rămas în memoria nepotului său. Chiar şi Constantin Argetoianu, prim-ministru, de obicei un critic aspru, a recunoscut public demnitatea cu care Nicolae Vasilescu Karpen, ministru la Finanţe, a refuzat implicarea în acţiuni denigratoare.

Faptele bune şi valoarea sa profesională l-au readus în Academie, în 1955. Apoi, în 1957, publică lucrarea Fenomene şi Teorii noi în Electrochimie şi Chimie Fizică, elaborează o explicaţie originală a magnetismului terestru (1958 - 1962) pe care o publică în broşura Origine du Magnetisme Terrestre.

Profesorul Mihai Iordache a completat „tabloul" celui evocat cu imagini din laboratoarele Şcolii Politehnice din Bucureşti din vremea în care Nicolae Vasilescu Karpen a fost rectorul acestei instituţii: Laboratorul de încercări maşini electrice, Laboratorul de aparate electrice de distribuţie, Laboratorul de măsurări industriale, Laboratorul de etalonare a aparatelor electrice de măsură etc. Expunerea profesorului Mihai Iordache a fost şi un prilej pentru a evoca şi alţi profesori care au predat la Institutul de Maşini şi Aparate Electrice din Craiova, în perioada 1951 - 1958. Chiar vorbitorul, Mihai Iordache, şi-a început cariera didactică la Facultatea de Electrotehnică din Craiova.

Evocarea făcută de dl ing. Vasile Diaconescu, de fapt un compendiu cronologic, a fost atât de consistentă şi documentată încât mai mulţi participanţi la Colocviul AGIR Dolj şi-au propus sa viziteze Muzeul Politehnicii din Bucureşti.

Deşi timpul a trecut repede, intervenţia colegului nostru, profesorul de Bazele electrotehnicii, Gheorghe Mihai, pasionat de Pilele K, a completat Colocviul cu componenta ştiinţifică şi a deschis drumul pentru o nouă întâlnire dedicată exclusiv acestui subiect.

La secvenţa Inginerie şi artă a participat, cu un discurs despre Inginerie şi arta fotografică şi o Expoziţie de fotografii, ing. Emil Bănuţi, absolvent al Facultăţii de Electromecanică din Craiova, promoţia 1994, Licenţiat în Arte Vizuale, Cluj-Napoca, promoţia 1998, şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România - Filiala Craiova - din anul 1998. Expoziţia de fotografii, construită de la premisa că ceea ce numim „realitate" este un montaj, le-a permis participanţilor să construiască propriile alternative la cotidian.

Evenimentul a fost semnalat în presa scrisă locală, la Radio Oltenia şi la TELEU.