Mari personalitati ale stiintei romanesti - Traian Savulescu 1889 - 1973, Intemeietorul scolii de fitopatologie, cunoscuta specialistilor din întreaga lume

Sotii Petrache si Maria Savulescu din orasul Ramnicu Sarat mai aveau doi copii, pe Caterina de 4 ani si pe Paraschiv de 2 ani, cand, la 2 februarie 1889, s-a nascut Traian. Seful familiei era negustor de stofe si panzeturi, iar sotia sa casnica. Scoala primara si gimnaziul le-a urmat la Ramnicu Sarat, iar cursul superior la Liceul Internat "C. Negruzzi" din Iasi, unde sub îndrumarea prof. Teodor Nicolau s-a dedicat studiului botanicii, prin care ulterior va face o cariera stralucita. Si-a dat examenul de bacalaureat în 1907 si în acelasi an s-a înscris la Facultatea de Medicina din Bucuresti, iar în anul urmator si la Facultatea de Stiinte Naturale a Universitatii Bucuresti, pe care a absolvit-o în 1912. Tanarul absolvent a fost admis ca aspirant la titlul de doctor la Institutul Botanic din Bucuresti. Si-a sustinut teza de doctorat intitulata "Studiul asupra speciilor de Campanula L. din sectia Heterophyllae ce cresc în Romania", apreciata si notata cu "magna cum laudae" în 1916, fiind primul doctor în botanica al Universitatii Bucuresti.
In 1918 a fost numit sef de lucrari la Catedra de morfologie si sistematica vegetala la Institutul de Botanica din Bucuresti, unde a functionat pana în 1949. Tinea cursuri si lucrari practice cu studentii si la facultatile de medicina umana, medicina veterinara si la Scoala Superioara de Agricultura de la Herastrau, Facultatea de Agronomie.
Intreaga activitate a lui Traian Savulescu - didactica, de cercetare fundamentala si aplicativa - a fost îndreptata spre ingineria agronomica, el fiind considerat, alaturi de Sandu Aldea si G. Ionescu Sisesti, ca unul dintre cei mai importanti ingineri agronomi ai Romaniei. Cercetarile sale au condus la dezvoltarea agriculturii romanesti si mondiale. Scoala romaneasca de fitopatologie (bolile plantelor) a fost recunoscuta în toata lumea. Pentru combaterea manei vitei de vie a dezvoltat o retea de statii de avertizare pe tot cuprinsul tarii. La ICAR a înfiintat un laborator (în 1929) pentru studiul substantelor insecto-fungicide, devenit ulterior Serviciul de Protectia Plantelor. In acest sens scria într-un articol ca "protectia plantelor este o chestiune de rentabilitate, nu o îndeletnicire de laborator". A initiat prima lege romaneasca de control si carantina fitosanitara. Pentru mediatizarea problemelor de protectia plantelor a înfiintat publicatia anuala "Starea fitosanitara a Romaniei" (1928), în care apareau dari de seama fitosanitare, prima în lume de acest gen, urmata de publicatii similare care au aparut în tari ca SUA, Germania si Olanda. Bun cunoscator al limbilor franceza si germana, întretinea o corespondenta bogata cu specialisti din Franta si Germania, cu care avea si contacte directe la Bucuresti, Paris, Berlin. A fost redactor responsabil al revistei "Buletin de la section scientifique de L'Academie Roumaine", membru în comitetul de redactie al revistelor "Phytopatologische Zeitschrift" din Berlin si "Sydowia" - Bulgaria.
Traian Savulescu a lasat o vasta bibliografie semnata de el singur sau în colaborare, pe care specialistii o clasifica astfel: 1. floristica; 2. morfogeografie; 3. taxonomie experimentala; 4. morfologie si anatomie vegetala; 5. fitocenologie; 6. cursuri universitare; 7. biologie generala si genetica; 8. micologie; 9. fitopatalogie. Dintre lucrarile publicate citam: Tratatele despre flora Arabiei (1928) si Palestinei (1935); Morfologia, anatomia si sistematica porumbului, în colaborare cu Zahariade (1937); ªtiintele bilogice si economia (1940); Aspectele actuale ale agriculturii romanesti (1946); De la practica domesticirii plantelor la principii de biologie generala (1949). A îngrijit si editat "Flora Republicii Populare Romane" (1952-1957 - cinci volume); Tratat de patologie vegetala (1959), în colaborare cu Olga Savulescu, si altele.
Traian Savulescu a fost presedinte al Societatii pentru Raspandirea ªtiintei si Culturii" si a publicat biografii ale multor savanti.
Recunoscandu-i-se meritele stiintifice, a fost ales membru al mai multor societati savante din tara si strainatate, astfel: Societatea Linnéana din Lyon (1929); Societatea Botanica din Geneva (1926); Societatea Naturalistilor din Elvetia; Societatea Austriaca de Micologie; Societatea Franceza de Micologie (1934); Societatea Americana de Micologie (1935); Societatea Torrey Botanical Club din New York; Societatea Naturalistilor din Moscova si altele.
A devenit membru corespondent al Academiei Romane la 25 mai 1936, tinand discursul de receptie intitulat "Patologia vegetala, baza teoretica si importanta practica". A devenit membru titular activ si secretar general (1948) si presedinte al Academiei Romane între 1948-1959. Mai multe academii straine l-au ales ca membru (Ungara, Germana, din New York s.a.).
A detinut functii importante în stat, ca subsecretar de stat si ministrul al agriculturii (1946-1948) si vicepresedinte al Consiliului de Ministri. A fost deputat în Marea Adunare Nationala. ¥n functiile pe care le-a avut, Traian Savulescu a sprijinit în primul rand ocrotirea naturii.
A fost recompensat cu numeroase ordine si medalii.
S-a stins din viata la 21 martie 1963.
A fost caracterizat ca avand o putere de munca deosebita, spirit organizatoric exceptional, era hotarat, perseverent, harnic, cercetator iscoditor si patrunzator, înzestrat cu calitati pedagogice.