HIDROENERGETICA, componenta importanta a infrastructurii Sistemului Energetic si nu numai... (Urmare din nr. trecut)

* „Realizarea acestor obiective, care presupune volume uriase de lucrari, cu mari consumuri de materiale energo-intensive si de resurse financiare, se va desfasura in decursul catorva decenii. Important este ca, pe tot parcursul infaptuirii lor, sa se asigure o esalonare rationala, echilibrata, pentru solutionarea optima a tuturor cerintelor si evitarea unor consecinte negative, care pot aparea din necorelarea, in timp si spatiu, a unor lucrari care se conditioneaza reciproc.”
Pornind, insa, de la realizarile deceniului 1991-2000, precum si de la perspectivele din strategiile pentru primul deceniu al primului secol al mileniului trei, elaborate de SC Hidroelectrica SA, se pune intrebarea: „|ncotro merge hidroenergetica romaneasca in conditiile economico-sociale din Romania de dupa 1989 ?”
Se stie ca potentialul economic amenajabil, care mai este de executat, reprezinta 40-45% (11.000-15.000 GWh/an, respectiv 3.500-4.500 MW), din care peste 50% se refera la potentialul fluviului Dunarea).
In conditiile continuarii programului nuclear de la CNE Cernavoda apare ca o necesitate stringenta extinderea capacitatilor de centrale cu acumulare prin pompaj. Centralele cu acumulare prin pompaj sunt instalatii in care energia electrica este produsa prin turbinarea unui volum de apa care, partial sau in intregime, este adus in bieful amonte (rezervorul superior) prin pomparea apei de la cote inferioare (rezervorul inferior). Asemenea instalatii sunt capabile sa acumuleze energia disponibila in afara orelor de varf de sarcina si pe care sa o restituie in orele de varf ale sistemului energetic.
Pentru acumularile si instalatiile de pompaj se deosebesc trei tipuri de scheme:
* Centralele hidroelectrice prin pompaj „pur” (CHEAP), la care practic intregul volum turbinat provine din rezervorul inferior, de unde este ridicat prin pompare. CHEAP este consumatoare de energie electrica, pentru 1 kWh produs prin turbinare consumandu-se prin pompare 1,30-1,35 kWh;
* Centralele hidroelectrice „cu pompaj mixt” (CHE-CHEAP), la care folosirea posibilitatilor de acumulare a energiei electrice prin pompaj este combinata cu amenajarea unei CHE gravitationale; astfel de amenajare exista in tara noastra la CHE Valiug, langa Resita, aceasta amenajare fiind proprietatea Combinatului Siderurgic Resita, astazi in deriva, precum multe alte unitati metalurgice din Romania.
* Centralele hidroelectrice cu pompaj „in circuit deschis”, cum ar fi statiile de pompare cu ajutorul carora se pompeaza apa colectata prin aductiuni secundare, situate la niveluri mai mici decat nivelul de retentie al acumularii principale. Asemenea amenajari, care de fapt reprezinta o cale de a suplimenta debitele medii captate prin pompaj, pentru a realiza scheme de amenajare de CHE, bazate pe concentrarea debitelor si caderilor, fac astfel posibila marirea gradului de utilizare a potentialului hidroenergetic al cursurilor de apa.
Asemenea tipuri de amenajari au fost realizate in tara noastra la CHE Lotru-Ciunget (3 statii de pompare cu Pi=62 MW, Petrimanu, Jidoaia si Balindru), CHE Sebes ({ugag si Galceag) si CHE Remeti (statia de pompare Secueu).
In faza avansata de proiectare este o amenajare cu acumulare prin pompaj de mare putere, care sa indeplineasca mai multe functiuni, in afara excedentului de putere/energie in golul de sarcina – CHEAP Tarnita-Lapustesti - cu o putere cuprinsa intre 500 MW si 1000 MW, ale carei costuri sunt estimate la 500 – 800 mil $.
CHEAP vor asigura necesitatile de energie electrica de varf si pentru economia revitalizata a Romaniei si pentru export pe terte piete unde sunt cereri mari de astfel de energie si vor asigura diverse servicii precum reglajul de frecventa, reglajul de tensiune si/sau producerea de energie reactiva, ceea ce inseamna o imbunatatire a calitatii energiei furnizate consumatorilor si crearea conditiilor favorabile interconectarii SEN cu sistemul largit european, UCPTE.
Astfel de proiecte vor contribui la cresterea densitatii de utilizare a resurselor de apa si a potentialului hidroenergetic utilizat in Romania, sunt surse de energie curate si regenerabile si vor duce la reducerea substantiala a folosirii combustibilului fosil de inlocuire, prin renuntarea la centralele rapide pe gaz, si pe cale de consecinta, se reduce emisia de dioxid de carbon, cu efecte benefice asupra mediului.
Din analiza strategiilor pe 4 ani, respectiv pe 10 ani ale SC Hidroelectrica SA pentru sectorul hidroenergetic si confruntarea cu Strategia nationala de dezvoltare energetica a Romaniei, aprobata prin HGR 647/12 iulie 2001, se poate observa ca nu exista la nivel guvernamental o gandire unitara referitoare la finalizarea amenajarii sectorului hidroenergetic, in vederea optimizarii utilizarii eficiente a acestui potential.
De asemenea, se poate observa inexistenta reglementarilor necesare pentru valorificarea eficienta a resurselor si serviciilor care se pot obtine prin amenajarile hidrotehnice complexe atat in executie cat si in exploatare.
Sigur ca in perioada dupa 1989, lipsa fondurilor pentru derularea lucrarilor de mare anvergura, cum sunt amenajarile hidroenergetice, a fost un obstacol, dar si modul de folosire putem spune ca fost deficitar, mai ales dupa anul 2000, cand o data cu liberalizarea pietei de energie, sectorului hidroenergetic i s-a oferit o sansa deosebita pentru o dezvoltare mai impetuoasa.
Din analiza bilanturilor administratorilor „vremelnici” ai sectorului hidroenergetic se poate vedea o scadere continua a profitului net (cca 1500 mld lei/2000; 981 mld lei/2001; 21 mld lei/2002 si minus cca 1500 mld lei/2003), si aceasta pe fondul unor cresteri spectaculoase ale costurilor pe MWh produs si fara realizarea programelor de mentenanta planificate prin strategiile proprii. De asemenea, trebuie remarcat si faptul ca desi fondurile de investitii (de dezvoltare) au crescut an de an in aceeasi perioada, puterile puse in functiune nu au fost pe masura resurselor alocate si nici macar in conformitate cu propriile strategii. Administratorii „vremelnici” au pus aceste nerealizari pe seama secetei prelungite, in special \n anul 2003, dar noi credem cu tarie ca este vorba si despre o perioada cu un management necorespunzator si in corelatie cu unele grupuri de interese.
Pentru sustinerea afirmatiilor de mai sus, vom face referire la Strategia nationala de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu 2001-2004, aprobata prin HGR 647/2001 si vom analiza proiectul „Finalizarea si punerea in functiune pana in anul 2005 a Unitatii 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavoda (700 MW, cu o investitie ramasa de executat de 700 milioane de dolari S.U.A.); corelat cu finalizarea Unitatii 2, se va executa lucrarea privind reversibilitatea cascadei Slatina-Dunare si a navigatiei pe acest sector prin racordarea cu fluviul Dunarea, prin Centrala Hidroelectrica Izlaz”.
Din punct de vedere al termenului de realizare, acesta este utopic, deoarece o astfel de lucrare nu poate fi realizata mai devreme de 6-8 ani, si aceasta numai cu o organizare draconica si cu o finantare fara intrerupere.
Realizarea reversibilitatii cascadei Slatina-Dunare nu este posibila fara retehnologizarea sectorului Slatina – Izbiceni, care de asemenea nu este posibil mai devreme de 12 -15 ani, avand in vedere starea dezastruoasa in care se afla in prezent.
Chiar cu realizarea acestui proiect sectorul Slatina – Dunare, nu pot fi satisfacute cerintele Unitatii 2 de la Cernavoda, deoarece nu va dispune de mai mult de 250- 280 MW.
Mai mult, racordarea sectorului Slatina – Dunare trebuia analizata in contextul unei perspective mai largi, al unei amenajari pe fluviul Dunarea (Turnu Magurele – Nicopole), caz in care centrala de la Izlaz va trebui dezafectata.
De asemenea, este demn de remarcat ca pentru amenajarea Oltului era mult mai importanta finalizarea amenajarii Hoghiz, cap de cascada si protector al amenajarilor din aval, precum si al unor suprafete inundabile in zona }arii Fagarasului, dar si pentru preluarea si atenuarea undelor de viitura care se propaga primavara in acest sector important al Oltului si deci cu un spor considerabil de energie ieftina, obtinuta prin uzinarea acestora, in cele 26-30 de hidrocentrale din aval.
In aceste conditii era mai important si mai eficient pentru sectorul hidroenergetic, pentru Centrala Nuclearoelectrica, pentru interconectarea SEN cu sistemul largit european si pentru consumatorul roman, sa se realizeze CHEAP de la Tarnita- Lapustesti. Investitia specifica pentru aceasta lucrare este cuprinsa intre 782 $/kW pentru varianta cu 1000 MW si 1127 $/kW in varianta cu 500 MW, iar durata executiei putea fi corelata cu punerea in functiune a Unitatii 2 de la Cernavoda. De retinut ca investitia specifica a hidrocentralei de la Izlaz depaseste cu mult 2000 $/kW, de unde ar rezulta ca inca nu i-ar fi sosit „sorocul”.
Intrucat finalizarea amenajarii sectorului hidroenergetic pe raurile interioare ale Romaniei se va putea termina, dupa parerea noastra, in urmatoarele doua-trei decenii, in conditiile extinderii liberalizarii pietei de energie si cu administratori competenti, vom face cateva referiri la continuarea si finalizarea amenajarii complexe a fluviului Dunarea.
Trebuie sa reamintim conducatorilor politici si administratorilor „vremelnici” ai economiei nationale ca pentru Dunare mai exista studii pentru 3 amenajari hidrotehnice complexe, care pot insuma peste 1.300 MW si cca 4.500 – 5.000 GWh/an, dar si o CHEAP de mare putere in zona Portile de Fier.
Marturisim ca ne-au provocat la aceasta atitudine doua articole din UNIVERSUL INGINERESC, nr. 22/16-30 noiembrie 2003 - „DUNAREA INFERIOARA, OPORTUNITATI SI NECESITATI DE AMENAJARE”, respectiv nr. 23/1-15 decembrie 2003 - „TOTUSI, INGINERII SI-AU FACUT DATORIA”, acesta din urma avandu-l ca autor pe seful Proiectului Complex pentru Canalul Navigabil Dunare - Marea Neagra, dl ing. dipl. Chiriac Avadanei.
In cunostinta de cauza, precizam ca atat constructiile, cat si echipamentele de la capul amonte al ecluzelor de la Cernavoda, pot sa preia cresterea nivelului Dunarii cu cca 4 m, in cazul bararii acesteia la Dinogetia pe bratul Macin, pentru realizarea unei ultime trepte de amenajare hidrotehnica complexa pe fluviul Dunarea.
Pornind de la volumele mari de lucrari hidrotehnice care trebuie facute pentru mentinerea navigatiei, pentru cresterea sigurantei in functionare a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavoda, precum si de la actualul context politico-economic si social („Dunarea este nominalizata drept artera E80 prin Acordul European privind caile navigabile de importanta nationala si componenta a Coridorului VII de transport transeuropean ce leaga porturile Rotterdam si Constanta”), ne permitem sa sugeram "mai marilor zilei” ca amenajarea hidrotehnica complexa Dinogetia a devenit oportuna.
Intrucat am lucrat peste 10 ani la Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Portile de Fier II, putem spune ca aceasta amenajare poate fi realizata in urmatorii 10-15 ani prin unirea si in coordonarea a trei ministere (MEC, MAAPM si MLPTL), pentru aceasta fiind nevoie de vointa politica pentru asigurarea si dirijarea resurselor financiare (MEC cca 40%, MAAPM cca 40% si MLPTL cca 20%) in interesul poporului roman.
Eficienta economica a acestei amenajari si a celorlalte doua poate fi demonstrata prin analize specifice la cele doua centrale existente pe Dunare (pretul de productie a energiei electrice la Portile de Fier sfideaza concurenta). In ceea ce priveste amenajarea de la Dinogetia (Macin), ea are avantajul ca intreaga portiune amenajata va fi pe teritoriul romanesc (chiar daca se va colabora cu toate tarile riverane la avizarea proiectelor) si ar fi un imbold pentru inceperea tratativelor cu vecinii bulgari pentru celelalte doua amenajari care mai pot fi construite in colaborare cu acestia. Intr-o astfel de lucrare ar fi angrenati peste 50.000 de lucratori, din care peste 30% foarte specializati.
In ceea ce priveste amenajarea hidrotehnica complexa Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Turnu Magurele-Nicopole, putem spune ca exista cateva motive importante, atat pentru partea romana cat si pentru partea bulgara, care ne-ar |ndreptatii sa credem ca in al doilea deceniu poate fi lansata si aceasta lucrare:
1. obtinerea unei cantitati semnificative de energie ieftina, nepoluanta si regenerabila pentru ambele parti (peste 1.500.GWh/an pentru fiecare parte);
2. programul de oprire a Centralei Nucleare de la Cozlodui din Bulgaria, in corelatie cu cerintele Uniunii Europene;
3. asigurarea reversibilitatii si navigatiei pe raul Olt, fara sa se mai construiasca centrala de la Izlaz din Romania;
4. anularea constructiei podului de peste Dunare, la Calafat-Vidin, o investitie deosebit de costisitoare si care s-ar putea asocia cu aceasta amenajare;
5. asigurarea unei navigatii mai fluente si sigure, indiferent de hidraulicitate (anul 2003 fiind reprezentativ in acest sens);
6. alimentari cu apa ale consumatorilor industriali si casnici riverani (Insula Mare a Brailei si Balta Ialomitei);
7. agricultura impreuna cu piscicultura si silvicultura;
8. protectia mediului, conjugat cu dezvoltarea turismului.
Intr-o perspectiva pe termen lung, putem spune ca in deceniile 5-6 ale secolului XXI se va putea lucra si la cea de-a treia amenajare hidrotehnica complexa, care ar mai fi de executat pe Dunare, Sistemul Hidroenergetic si de Navigatie Calarasi-Silistra.
In acest mod s-ar putea ca in anii 2050-2060 sa se poata spune ca Romania este in randul tarilor dezvoltate din punct de vedere energetic, si nu numai.

BIBLIOGRAFIE
Univers ingineresc, publicatie bilunara a Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania
Energetica, din ianuarie si octombrie 2001, revista Asociatiei Stiintifice si Tehnice a Energeticienilor din Romania
Producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice, din martie 2000, numar omagial, revista lunara de informare tehnico-stiintifica
Raporturile de exploatare ale SC Hidroelectrica SA, pe anii 2000, 2001, 2002 si 2003
Reglementarea gestionarii nivelelor din principalele lacuri de acumulare in vederea acoperirii rezervelor energetice minime necesare pentru siguranta functionarii SEN – cod ANRE: 720.2.007.0.30/07/01
Legea apelor - L 106/1996
HGR 1212/2000 – Aprobarea regulamentului de organizare si functionare a comitetelor de bazin
HGR 647/07.08.2001 - Hotarare privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu - 2001-2004
Strategia de dezvoltare a Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice – Hidroelectrica SA, pentru perioada 2001-2010
Diacon Al., Isbasoiu C., Constantinescu Mihaela – Optimizarea functionarii centralelor hidroelectrice de medie si mare cadere, avand ca functie obiectiv de optimizare, obtinerea maximului de energie pentru apa uzinata, Rev. Energetica, octombrie 2001