O prestigioasa manifestare sub egida ASTR si AGIR. Workshop-ul „Energetica romaneasca, incotro?“
Data: 16 - 31 iulie 2015
Academia de Stiinte Tehnice din Romania (ASTR) si Asociatia Generala a Inginerilor din Romania (AGIR) au organizat recent, la sediul AGIR din Calea Victoriei nr. 118, Bucuresti, un workshop cu tema „Energetica romaneasca, incotro?“. Manifestarea este inclusa intr-un amplu program de dezbateri ale celor doua institutii asupra principalelor modalitati de dezvoltare a industriei romanesti in prezent si in perspectiva. Schimbul de opinii implica participarea specialistilor, inclusiv a factorilor de decizie din domeniile de activitate abordate, urmand sa se finalizeze cu solutii si propuneri.
Workshop-ul la care ne referim a fost moderat de Mihai Mihaita, presedintele AGIR si al ASTR, iar tematica supusa discutiei a fost prezentata de prof. univ. dr. ing. Victor Vaida.
Premisele unei valoroase analize stiintifico-tehnice
De la inceput s-a subliniat ca, in prezent, energetica romaneasca este parte componenta organica (prin interconectarea retelelor) a energeticii europene, dar ca resursele energetice nationale nu trebuie in niciun caz instrainate. Evolutia energeticii romanesti si a Uniunii Europene, precum si realitatile geo-politice impun elaborarea unei noi Strategii energetice pentru perioada 2015 - 2035 prin revizuirea celei existente (2007 - 2020). S-a subliniat ca viitoarea Strategie trebuie sa aiba la baza urmatorii piloni: resursele energetice nationale; eficienta energetica; securitatea alimentarii si protectia mediului inconjurator.
Acest demers analitic a avut si are ca obiectiv conturarea unei viziuni de larga perspectiva, ca o conditie preliminara esentiala in vederea elaborarii preconizatei Strategii. Scopul principal al acesteia a fost definit prin contributia pe care poate si trebuie sa o aduca la cresterea economica si, pe cale de consecinta, a nivelului de trai. Un asemenea scop impune ceea ce workshop-ul a definit prin „Scenariul energetic optim“. Este un concept care implica o serie de componente astfel sistematizate:
? Functionarea mai eficienta si in siguranta a Sistemului Energetic National (SEN);
? Pregatirea conditiilor de cuplare la piata regionala si, apoi, la piata unica europeana de energie electrica;
? Reducerea dependentei de import;
? Stabilirea conditiilor de participare a Romaniei la Strategia energetica UE - 2030 si a celor preliminare pentru strategia UE - 2050.
In expunerea prof. dr. ing. Victor Vaida se arata, in continuare, ca energetica europeana va fi intr-un proces de tranzitie, care are trei etape. etapa 2020, in curs de realizare cu obiective stabilite; etapa 2030 - 2035; etapa 2050.
Pe baza preconizatei Strategii energetice nationale, se vor putea fundamenta propunerile Romaniei pentru Strategia energetica UE - 2030, precum si propunerile preliminare pentru Strategia energetica UE - 2050. Aceste propuneri si angajamentele asumate de tara noastra fata de UE, precum si cele care se vor lua in perspectiva anilor 2030 si 2050, trebuie sa stimuleze - asa cum s-a mai aratat - cresterea economica si cresterea nivelului de trai al populatiei, care sunt, in prezent, sub media europeana.
Evolutii recente in energetica romaneasca
In cadrul prezentarii, a fost facuta o retrospectiva a evenimentelor majore petrecute in energetica romaneasca in perioada 1990 - 2015, astfel incat sa se ofere un tablou concludent al situatiei actuale, ca o consecinta a unor procese si fenomene demne de toata atentia. Astfel, se cere amintita, inainte de toate, interconectarea sistemului energetic national - SEN cu sistemul de profil vest-european - UCTE (ENTSO-E). In ceea ce priveste restructurarea RENEL si CONEL, se impune a reaminti ca este o tema foarte controversata daca se tine seama de consecintele inregistrate intr-o perioada de peste 17 ani. Sigur, analiza impune ample investigatii stiintifice, insa amploarea restructurarii este relevata si de cateva componente ale acesteia. Este vorba, intre altele, despre infiintarea CN Transelectrica (OTS), despre aparitia mai multor producatori in sectoarele termo, hidro, nuclear, regenerabile, a mai multor distribuitori, a mai multor furnizori.
In acest fel, s-a format si a inceput sa functioneze piata interna de energie electrica (2000 - etapa I; 2005 - etapa II). Este o componenta esentiala a intregului proces de tranzitie spre economia de piata.
Retrospectiva conturata la workshop a mai inclus ca exemple generatoare de concluzii utile masurile care s-au adoptat pentru sprijinirea productiei de energie electrica din resurse regenerabile de energie si cuplarea Pietei pentru Ziua Urmatoare - PZU (prin pret), la piata regionala de energie Centru Est Europa.
Intre rezultatele obtinute s-au mentionat: ? cresterea sigurantei in functionare a SEN; ? formarea unui mix energetic (apreciat, potrivit unor puncte de vedere, drept necorespunzator); ? reducerea drastica a investitiilor in domeniu; ? cresterea productiei de energie electrica din regenerabile; ? reducerea productiei termo cu efecte sociale predominant nefavorabile; ? cresterea pretului la energia electrica si termica; ? reducerea drastica a activitatilor de proiectare-cercetare si constructii montaj; ? diminuarea numarului de specialisti in energetica; ? scaderea activitatii industriei energetice de constructii de masini.
In fata acestei realitati, autorul studiului a pus intrebarea fundamentala: Energetica romaneasca, incotro? Raspunsul a implicat luarea in considerare a mai multor premise.
Resurse nationale
Au fost prezentate, in continuare, resursele energetice actuale ale Romanei, grupate in:
1. Resurse epuizabile de energie:
? Rezervele de lignit: circa 1490 milioane tone (276 milioane tep), estimandu-se ca ar satisface necesitatile pentru inca circa 40 ani;
? Rezervele de huila: circa 755 milioane tone (422 milioane tep) - 150 ani;
? Rezervele de titei: circa 74 milioane tone (72 milioane tep) - circa 17 ani;
? Rezervele de gaze naturale; circa 185 miliarde mc (159 milioane tep) - circa 17 ani;
? Rezervele de minereu de uraniu (pentru functionarea a doua unitati, pana in anul 2017 inclusiv).
2. Resursele regenerabile de energie (potrivit Planului National de Actiune in Energia Regenerabila - PNAER, elaborat in 2010):
? Energie solara, cu componentele ei energie termica (cu un potential energetic anual de 60 PJ, respectiv 1433,0 mii tep) si energie fotovoltaica (cu un potential energetic anual de 1,2 Twh, respectiv 103,2 mii tep);
? Energie eoliana - potential energetic anual de 23 TWh (1978 mii tep);
? Energie hidraulica - potential energetic anual de 32 TWh (3440 mii tep), din care sub 10 MW, 6 TWh (516 mii tep), amenajat in prezent circa 54%;
? Biomasa si biogaz - potential energetic anual de 318 PJ (7597 mii tep)
? Energie geotermala - potential energetic anual de 7 PJ (167 mii tep).
Un alt capitol al analizei a vizat dependenta de import a Romaniei in materie de resurse energetice. Pentru intervalul 2013 - 2014, ponderea importului in consumul total a fost de 18% - 19%. Aici se impune o comparatie: dependenta de import a UE este de 53% - 55%, preconizandu-se ca in 2030 sa ajunga la 70%. S-a apreciat ca, in acest context, se impune prelungirea duratei de epuizare a resurselor energetice, iar statul nu trebuie sa mai instraineze resursele naturale, ci sa atraga participatii straine la exploatarea lor, in conditiile respectarii criteriilor unei triple eficiente: economica, ecologica si sociala.
Problematica strategica implica si luarea in considerare a evolutiei mixului energetic in tara noastra. In acest sens, au fost identificate o serie de procese si fenomene desfasurate in mai multe etape:
? Etapa 1882 - 1996 (carbune, gaze, pacura, hidro);
? 1996 - 2005 (carbune, gaze, pacura, hidro, nuclear);
? 2005 - 2015 (carbune, gaze, pacura, hidro, nuclear, regenerabile);
? 2015 - 2030 - 2050 (carbune, gaze, pacura, hidro, nuclear, regenerabile).
In acelasi timp, prezinta importanta maxima structura productiei de energie electrica din etapa actuala, datele disponibile referindu-se la anul 2013. Ponderile procentuale au fost urmatoarele: carbune - 30,05%; hidrocarburi - 15,95%; hidro - 25,32%; nuclear - 20,08%; eolian - 8,16%; fotovoltaic - 0,24%; biocombustibil - 0,20%. Structura de productie a fost: circa 54% fara emisii de CO2 si circa 46% cu emisii de CO2.
Pentru pentru perioada 2020 - 2035 se estimeaza un mix energetic format din: carbune (25% - 30%), hidro (25% - 30%), nuclear (20% - 25%), regenerabile (15% - 20%) si gaze naturale/hidrocarburi (8% - 10%). O alta estimare priveste intervalul 2030 - 2035. Se anticipeaza ca se va ajunge la 63% - 65% productie fara emisii de CO2. Dupa 2030 se vor putea folosi comercial si instalatiile de captare si stocare geologica a dioxidului de carbon.
In functie de toti acesti parametri, este posibil sa se elaboreze proiecte energetice prioritare. Studiul luat in discutie identifica astfel de proiecte prioritare pentru energia termica si electrica. Se au in vedere investitii pentru: ? cate un grup energetic pe lignit de 500 - 600 MW, la termocentralele Rovinari si Turceni (randament 45% - 46%); ? un grup nou de 500 - 600 MW, pe huila la termocentrala Mintia (randament 45% - 47%); ? unitatile 3 si 4 (2x700 MW) si prelungirea duratei de operare a Unitatii 1 (700 MW) in 2022 si, ulterior, a Unitatii 2 (700 MW) de la CNE Cernavoda; ? CHEAP Tarnita - Lapustesti (4x250 MW); ? CHE Turnu Magurele - Nicopole, in cooperare cu Bulgaria; ? CHE noi cu o putere totala de 500 MW; ? centrale cu ciclu combinat pe gaze: 500 MW - 700 MW (randament 57% - 58%).
Pentru ca aceste proiecte sa poata fi elaborate si puse in „opera“, sunt necesare o serie de conditii de ordin tehnic, financiar, legislativ. O concretizare a fost oferita prin referirile la legislatia de promovare a resurselor regenerabile. In acest sens, s-a apreciat ca este necesar sa se tina seama de cerinta functionarii corecte a pietei de echilibrare. OTS se confrunta cu probleme legate de asigurarea echilibrarii si mentinerii sigurantei in functionare a SEN. El trebuie sa asigure rezervele de reglaj din centrale clasice, pentru productia in centralele eoliene. Operatorul de Sistem a stabilit o limita maxima a puterii instalate, de 3000 - 3200 MW in energie eoliana, pentru care se pot asigura serviciile tehnologice de sistem cu instalatiile clasice existente. Productia de energie electrica din surse regenerabile impune, totodata, cresterea cantitatii de energie electrica pe piata de echilibrare. O solutie eficienta consta in realizarea CHEAP Lapustesti 4 x 250 MW si a centralelor cu grupuri cu ciclu combinat pe gaze cu puteri de 250 - 450 MW, cu posibilitati tehnice ridicate de participare la reglajul f-P.
Piete de energie
In ceea ce priveste cuplarea pietei nationale de energie la cea europeana, se cere retinut ca Romania are o capacitate de import de circa 2000 MW si de export de circa 1900 MW. Alocarea capacitatilor de interconexiune se efectueaza explicit si continuu. Alocarea comerciala efectiva a capacitatilor se face la circa 50% din capacitate. Nivelul actual de interconectare a Romaniei este de 7%. Pana in 2017 va creste la 9%, prin definitivarea conexiunii cu Serbia.
In continuarea analizelor, au fost abordate o serie de aspecte care vizeaza structura pietei de profil. Astfel, s-a reamintit ca piata angro de energie electrica din Romania are mai multe componente:
1. Piata contractelor bilaterale. Forma centralizata administrata de OPCOM:
? Piata Centralizata a Contractelor Bilaterale (PCCB) - licitatie publica;
? Piata Centralizata pentru Contracte Bilaterale cu Negociere Continua (PCCB-NC) - licitare si negociere continua;
? Piata Centralizata cu Negociere Dubla Continua (PC-OTC) - tranzactii in baza contractelor cadru EFET;
? Piata de energie electrica pentru clienti mari (PMC), negociere publica a contractului si negociere, pe platforma electronica, a pretului de atribuire si a cantitatilor tranzactionate.
2. Piata pentru ziua urmatoare.
3. Piata de echilibrare.
4. Piata serviciilor tehnologice de sistem.
5. Piata de alocare zilnica a capacitatii disponibile de interconexiune.
6. Piata certificatelor verzi.
7. Piata de capacitati.
8. Piata intrazilnica.
In cei peste 15 ani de functionare (incepand din anul 2000), piata de energie electrica s-a dezvoltat continuu, neatingandu-se insa decat partial principalele scopuri pentru care a fost creata: concurenta si transparenta reala, reducerea pretului energiei electrice la consumator, incurajarea investitiilor si sustinerea sigurantei functionarii SEN. Cauzele principale ale acestei situatii au fost urmatoarele: lipsa unei strategii energetice coerente in toata aceasta perioada, erorile legislative si administrative, structura de productie (mixul energetic) necorespunzatoare, promovarea productiei de energie electrica din resurse energetice regenerabile in afara limitelor tehnice si economice suportate de SEN, neoptimizarea costurilor pe tot lantul productie - transport - distributie - consumator, implicarea factorului politic in decizii administrative etc.
Cuplarea pietelor transfrontaliere de energie electrica
In continuarea analizei, au fost abordate aspectele complexe ale cuplarii pietelor transfrontaliere de energie electrica prin pret „Price Coupling“. S-a precizat ca MC - Cuplarea pietelor de energie este cel mai avansat mod de organizare a comertului de electricitate transfrontalier pe piata pentru ziua urmatoare (PZU) prin aplicarea in mod esalonat a MC pentru toate regiunile, apoi cuplarea pietelor regionale intre ele si formarea pietei unice europene.
„Price Coupling“ este metoda preferata de catre majoritatea operatorilor de piata din Europa. Prin aceasta metoda se calculeaza preturile si volumele tranzactionate, precum si fluxurile de interconexiune intr-o singua etapa. Proiectul PCR a dezvoltat un singur algoritm de cuplare pret, Eufemia (acronimul Hybrid Pan- European energiei electrice Market Integration Algorithm). Acesta va fi folosit pentru a calcula preturile de alocare de energie si electricitate din Europa, maximizarea bunastarii globale si cresterea transparentei calculului preturilor cantitatii.
Cuplarea pietelor CZ, U, SK si RO (20.11.2014 - 12.05.2015) a condus la unele rezultate incurajatoare. Tehnic, piata a functionat bine. Nu au aparut defectiuni care sa conduca la decuplarea pietei. Capacitatile de interconexiune se stabilesc de catre operatorii de sistem din Romania (Transelectrica) si din Ungaria (MAVIR).
Desi preturile medii ale energiei electrice au fost mai mari decat in Romania, fluxul mediu de energie electrica a fost de import. In sistemele energetice cu preturi mai mici decat in Romania, in sisteme orare, s-a exportat.
Producatorii de energie electrica din Romania s-au asteptat sa exporte mai multa energie electrica pe piata cuplata.
Fundamentarea concluziilor
Bogatia de date si fapte supuse atentiei participantilor la workshop-ul „Energetica romaneasca, incotro?“, precum si interpretarea - de pe pozitii stiintifice - a proceselor si fenomenelor specifice domeniului abordat, au permis sa se formuleze concluzii transante. Cea mai importanta dintre ele pune in evidenta cerinta imperioasa ca noua Strategie energetica sa fie o prioritate reala a Guvernului si Parlamentului. Din acest unghi de vedere s-a apreciat ca nu se justifica nicio intarziere. Este o axioma ca energetica poate contribui substantial la cresterea economica si a nivelului de trai, la rezolvarea unor probleme sociale majore.
Totodata, s-a apreciat ca mixul energetic actual are efecte negative importante asupra functionarii pietei de energie, in realizarea investitiilor energetice, cat si asupra economiei, in ansamblul ei. In mod special, s-a atras atentia ca statul nu trebuie sa mai instraineze resursele energetice, ci sa atraga participatii straine la exploatarea lor. Trebuie luate masuri de crestere a duratei lor de exploatare pana la epuizare.
Romania are nevoie de o industrie energetica puternica. Fara realizarea investitiilor prioritare, Romania va avea in 10 - 20 ani productie insuficienta, iar securitatea energetica va fi pusa in pericol. Avantajul reprezentat de faptul ca dependenta de import a Romaniei s-a redus (de la 21% la 18% - 19%) trebuie, neconditionat, pastrat.
De asemenea, parerea unora ca producem mai multa energie electrica decat consumam conduce la ideea gresita ca nu avem nevoie de alte investitii in domeniu. Importul, ca si exportul de energie electrica, sunt limitate de capacitatea transfrontaliera, care este de numai 7% si va deveni 9% in 2017, dupa intarirea legaturii cu Serbia. La nivelul UE este 8% si va deveni 10% in 2020 si 15% in 2030.
Totodata, se considera, cu totala indreptatire, ca restrangerea activitatilor de cercetare-proiectare si de constructii-montaj de 10 ori in perioada analizata are efecte dintre cele mai negative asupra energeticii si economiei romanesti, in totalitatea ei. Efecte negative considerabile are si reducerea, la un nivel ingrijorator, a activitatii de pregatire a specialistilor energeticieni in institutii de invatamant, precum si activitatea in industria de constructii de masini pentru energetica (echipamente, instalatii, piese de schimb).
Discutiile care au urmat deosebit de interesantei expuneri au evidentiat justetea faptelor si concluziilor expuse si au adus unele completari utile. Astfel, Constantin Bilegan, director executiv al Federatiei Patronatelor din Energie, a atras atentia asupra confuziei care se face uneori intre sistemele electrice nationale si sistemele energetice nationale, acestea din urma incluzand toate resursele energetice primare (petrol, carbune etc.). Strategiile de dezvoltare ar trebui sa includa toate aceste resurse primare. A atras atentia si asupra posibilelor confuzii ce pot aparea atunci cand se foloseste termenul de independenta energetica. A mai mentionat ca patronatele private au uneori interese neconforme cu interesele societatilor cu capital de stat.
La randul sau, prof. dr. ing. Nicolae Golovanov a sustinut ca unele resurse nu sunt utilizate in mod rational, ca de exemplu gazele naturale care se folosesc, total neeconomic, in bucatarii. Intr-o alta ordine de idei, a relevat ca in Dobrogea se produce prea multa energie electrica fara ca industriile consumatoare sa se „deplaseze“ acolo. La aceasta remarca, Mihai Mihaita a adus in atentie faptul ca pentru o dezvoltare industriala sustenabila nu este nevoie numai de energie, ci si de o infrastructura adecvata, iar prof. Victor Vaida a adaugat ca darea in exploatare a Grupurilor 3 si 4 de la Centrala Nucleara de la Cernavoda nu se va face pentru o functionare continua a tuturor grupurilor ci pentru a se asigura functionare permanenta a cel putin doua grupuri, fara intreruperi. A mai intervenit in dezbateri prof. Victor Vernescu de la CNR-CME, care a aratat ca energia nu este decat un suport pentru dezvoltare.
In incheiere, Mihai Mihaita a adus la cunostinta participantilor ca datele prezentate in lucrare vor fi dezvoltate intr-o carte ce va fi publicata de Editura AGIR. Principalele elemente care au rezultat din analiza si discutii vor fi sintetizate intr-un document comun AGIR - ASTR, care va fi inaintat forurilor competente.