Reconstituiri paleoclimatice pe baza mamiferelor mici din depozite carstice. Studiu de caz - Dobrogea Centrala.

CUPRINS:

Prefata 7
Cuvant inainte 9

CAPITOLUL 1. DATE GENERALE 11
1.1. Introducere 11
1.2. Scurt istoric al cercetarilor 14
1.3. Metode de studiu 15
1.4. Biocronologia 17
1.5. Biostratigrafia 17
1.6. Paleoclimatologia 18
1.7. Subdiviziunile Pleistocenului superior 19
1.8. Scurta privire asupra evolutiei faunelor de mamifere in Romania 20
1.8.1. Pleistocenul inferior 20
1.8.2. Pleistocenul mediu 20
1.8.3. Pleistocenul superior 22
1.9. Terminologia generala utilizata in descrierea dentitiei la Arvicolide 23
1.10. Sistematica Subfamiliei Arvicolinae 24
1.11. Statistica. Parametri utilizati 30

CAPITOLUL 2. STATIUNILE FOSILIFERE DIN DOBROGEA CENTRALA. LOCALIZARE SI SCURTA DESCRIERE 35
2.1. Pestera „La Adam” (cod A) 35
2.2. Pestera Casian (cod C-1) 35
2.3. Pestera de la Cheia (cod Ch) 38
2.4. Adapostul sub Stanca „Bordeiul de Piatra” 39
2.5. Pestera Liliecilor de la Gura Dobrogei-1 si 2 (cod GD 1-2) 40
2.6. Adapostul sub stanca Gura Dobrogei - 4 (cod GD - 4) 41
2.7. Adapostul sub stanca de la Casian-3 (cod C-3) 41
2.8. Fisura de la Gaura Vulpii (cod GV) 41

CAPITOLUL 3. SITURILE PLEISTOCENULUI SUPERIOR DIN DOBROGEA CENTRALA 42
3.1. Pestera de la Cheia (cod Ch) 42
3.1.1. Introducere 42
3.1.2. Stratigrafie 43
3.1.2.1. Zona de est (Sx) 43
3.1.2.2. Zona de nord (Zn) 45
3.1.3. Fauna de mamifere mici 47
3.1.4. Rolul biostratigrafic si biocronologic al asociatiilor de mamifere mici descoperite
in Pestera Cheia 49
3.1.5. Identificarea in stratele din Pestera Cheia a celei mai reci faze din Pleistocenul
superior al Dobrogei 54
3.1.6. Cronologie 55
3.2. Pestera „La Adam” (cod A) 59
3.2.1. Introducere 59
3.2.2. Stratigrafie 60
3.2.3. Paleontologie 63
3.2.4. Cronologie 71
3.2.5. Concluzii 72
3.3. Pestera de la Casian (cod C) - complexul sedimentar 2 (CS 2) 73
3.3.1. Introducere 73
3.3.2. Cronologie 73
3.4. Adapostul sub stanca Gura Dobrogei - 5 75
3.4.1. Introducere 75
3.4.2. Stratigrafie 76
3.4.3. Paleontologie 76
3.4.4. Cronologie 79
3.5. Fisura de la Gaura Vulpii - (cod GV) 80
3.5.1. Introducere 80
3.5.2. Stratigrafie 80
3.5.3. Paleontologie 81
3.5.4. Cronologie 104

CAPITOLUL 4. ANALIZA FAUNELOR DE MAMIFERE MICI DIN CARSTUL DOBROGEI CENTRALE 107
4.1. Succesiunea faunelor de mamifere din Pleistocenul superior al Dobrogei 107
4.1.1. Interglaciarul Eemian 107
4.1.2. Pleniglaciarul inferior 108
4.1.3. Glaciarul mediu 110
4.1.4. Pleniglaciarul superior 111
4.2. Evolutii in structura faunelor de mamifere mici in Pleistocenul superior 112
4.3. Biotopurile caracteristice din Weichselianului/Wurmului Dobrogei 126
4.4. Particularitatile asociatiilor de mamifere mici din Weichselian-ul/Wurm-ul Dobrogei 133
4.4.1. Distributia faunelor de mamifere mici in functie de biotopurile caracteristice 133
4.4.2. Biometria, ecologia si repartitia geografica a speciilor caracteristice 135
4.4.3. Concluzii 141
4.5. Reconstructia biozonelor Weichseliene/Wurmiene pe baza faunelor de Arvicolide 142
4.6. Mamiferele mici actuale din Dobrogea Centrala 146
4.7. Corelarea stratigrafiei depozitelor de loess din Dobrogea 150
4.8. Repere in asociatiile de mamifere mari din Weichselian-ul/Wurm-ul Dobrogei 153

CAPITOLUL 5. RECONSTRUCTIA PALEOCLIMATULUI PE BAZA FAUNELOR DE MAMIFERE MICI IN PLEISTOCENUL SUPERIOR 155
5.1. Determinari paleoclimatice 155
5.2. Evolutia climatului din Dobrogea centrala in Pleistocenul superior determinat pe baza
asociatiilor de mamifere mici 157
5.3. Concluzii 161

CAPITOLUL 6. CONCLUZII 162

Rezumat 167
Abstract 175
Bibliografie 183

PREFATA:

Trebuie sa incep prin a-mi marturisi deosebita parere de rau fata de regretatul meu coleg si prieten Dr. Costin Radulescu, cel care la indrumat si sprijinit pe autorul acestui studiu, ca nu a mai avut multumirea sa-si vada astfel confirmate multe dintre opiniile sale.

Volumul de fata reprezinta prima sinteza romaneasca de valoare pe tema studiului mamiferelor mici din depozite carstice. Aceasta lucrare are rolul important de a umple un gol resimtit de mult timp in studiul faunelor Pleistocene de mamifere mici, atat de utile in datarea si corelarea formatiunilor continentale. Acestea reprezinta aproape unica sursa clara de informatie privind paleomediul si paleoclimatul pe teritoriul tarii noastre.

Autorul utilizeaza metode convingatoare si trateaza aceasta tema cu multa seriozitate si profunzime, beneficiind de un material de studiu amplu si original. Se demonstreaza pe parcursul lucrarii importanta covarsitoare a studiului faunelor de mamifere fosile, mai ales incadrate intr-un context mai larg, ceea ce permite obtinerea unor rezultate deosebit de interesante si clare.

Desi reprezinta un studiu dificil, cu multe si complicate probleme legate de crono si bio-stratigrafie, de paleoclimatologie si interpretari evolutiv-filogenetice, lucrarea este caracterizata de originalitate si acuratetea stiintifica, fiind structurata ca un volum complex si unitar. Suntem in fata unei lucrari serioase si profunde pe care am placerea sa o recomand.

Acad. Prof. Dr. Doc. Theodor Neagu

CUVANT INAINTE:

Paleontologia reprezinta pentru noi toti, incursiunea in lumea demult trecuta, dar in acelasi timp captivanta si surprinzatoare a vietuitoarelor „vechi”, fie ele animale ori plante.

Urmele existentei acestor vietuitoare se regasesc intr-o multime de forme „palpabile” numite fosile. Acestea reprezinta totalitatea resturilor de origine biologica pastrate sub multiple forme precum si urme ale activitatilor diverselor organisme. Procesul prin care aceste resturi si urme se pastreaza intr-o forma sau alta, pana in zilele noastre se numeste „fosilizare”.

Fosilele se pot conserva in diverse moduri; unele se conserva aproape intacte (de ex. cazul mamutilor congelati din nordul Siberiei), altele lasa in urma numai resturi osoase disparate, impresiuni ale diverselor parti ale corpului, excremente (coprolite), coji de oua, etc.

Colectiile de mamifere ale Institutului de Speologie „Emil Racovita” din Bucuresti reprezinta rodul a zeci de ani de munca in conditii dificile, cu sacrificii si privatiuni greu de imaginat. Pasiunea a fost cea care a insufletit echipa formata din Dr. Costin Radulescu, Dr. Petre-Mihai Samson si Dr. Elena Terzea, multumita lor misiunea mea a fost mult usurata. Fara pasiunea, efortul si cunostintele acestor maestrii ai paleontologiei de mamifere aceasta lucrare nu ar fi fost posibila.

Orizonturile de cercetare deschise prin studiul sedimentelor micilor pesteri din Dobrogea aduc informatii de nepretuit asupra unor capitole pline de mister ale evolutiei biogeografice si paleoclimatice ale acestui colt de tara si nu numai.

Arhivele acumulate sub forma resturilor fosile ofera informatii deosebit de valoroase asupra mediului ce caracterizeaza o anumita regiune. Se poate afirma, de asemenea, ca pestera in ansamblu, reprezinta unul dintre cele mai importante medii de sedimentare din punctul de vederea al acumularilor de resturi fosile de mamifere. Exploatarea stiintifica a acestor sedimente acumulate in mediul cavernicol timp de zeci si sute de mii de ani a reprezentat sursa principala a unei colectii paleontologice ce cuprinde mii de piese fosile. Acestea reusesc impreuna sa reconstruiasca tabloul faunistic al Dobrogei in succesiune cronologica.

Este un fapt binecunoscut ca dinamica biosferei este in stransa legatura cu schimbarile climatice ce au loc in decursul erelor geologice. Referindu-ne la comunitatile de mamifere terestre, mai precis la asociatiile de mamifere mici, vom observa ca analizele efectuate asupra biodiversitatii conduc la identificarea unui anumit ritm, o alternanta a schimbarilor in componenta asociatiilor de mamifere mici, ca reflex al conditiilor climatice specifice erelor glaciare sau interglaciare.

Incontestabil nu vom putea ajunge la o intelegere mai completa a distributiei faunelor actuale si a ecologiei lor decat prin cunoasterea „istoriei” evolutiei lor, atat in trecutul relativ apropiat, cat si in cel mai indepartat. La acest efort sunt chemate sa contribuie stiinte diverse cum ar fi: paleontologia, paleobotanica, palinologia, stratigrafia, paleoclimatologia, paleogeografia, geologia cuaternarului precum si alte discipline.

In paginile ce urmeaza vom urmari schimbarile intervenite in asociatiile faunistice din Dobrogea Centrala, de-a lungul ultimei ere glaciare.

Inchei acest Cuvant inainte cu regretul profund ca indrumatorul de doctorat, regretatul Dr.Costin Radulescu nu a putut sa vada aceasta lucrare publicata. Multumesc pe aceasta cale Dr.Ionel Tabacaru care a preluat coordonarea Doctoratului intr-un moment dificil pentru activitatea mea.

Autorul

DESPRE AUTOR:

Petculescu Alexandru a absolvit Facultatea de Geografie a Universitatii din Bucuresti in anul 1997, specializarea Geomorfologie-Pedologie. In acelasi an a devenit cercetator la Institutul de Speologie Emil Racovita din Bucuresti. S-a dedicat studiului mamiferelor fosile si depozitelor carstice, sustinand in anul 2005 teza de doctorat cu titlul Arvicolidele cuaternare (Rodentia, Mammalia) din pesterile Dobrogei Centrale.

Si-a adus contributia la publicarea a numeroase volume monografice privind fauna fosila si depozitele carstice din Romania (Reconstituiri paleoclimatice pe baza mamiferelor mici din depozite carstice, Life and Death at the Pestera cu Oase, The first ecological reconstruction of underground environment from Romania-Ciclovina Uscata Cave, Carstul din gipsurile din nord-vestul Moldovei, Advanced in Vertebrate Paleontology etc).

A descris doua specii de mamifere fosile noi pentru stiinta. A publicat peste 40 de articole stiintifice in reviste nationale si internationale privind fauna fosila si evolutia paleoclimatului in Cuaternar. S-a implicat in numeroase proiecte de protectie a regiunilor carstice si a chiropterelor.