50 de ani de la primul pas al omului pe Luna

● Dezvelirea plăcii aniversare „Misiunea Apollo 11", la UP

 Agenția Spațială Română (ROSA) și Universitatea Politehnica din București (UPB) au marcat împlinirea a 50 de ani de la primul pas al omului pe Lună prin dezvelirea unei plăci dedicate misiunii Apollo 11. Evenimentul a avut loc la UPB, pe Esplanada Bibliotecii Centrale, cu participarea reprezentanților Guvernului României, corpului diplomatic, mediului academic și de cercetare, industriei române și societății civile.

Placa aniversară îi înfățișează pe cei trei membri ai echipajului misiunii Apollo 11: comandantul Neil Armstrong, Edwin Aldrin, pilot al modulului lunar și Michael Collins, care a rămas în modulul de comandă, pe orbita lunară. Placa va rămâne expusă în campusul UPB, lângă Esplanada Bibliotecii Centrale. 

La 20 iulie 1969, Neil Armstrong devenea primul om care a pășit pe Lună, la patru zile de la lansarea misiunii Apollo 11 de la Centrul Spațial Kennedy. Modulul lunar a aselenizat la ora 20:17:40 UTC, în zona numită Mare Tranquillitatis. Neil Armstrong a coborât pe suprafața lunară șase ore și jumătate mai târziu, sub privirile a aproximativ 600 milioane de telespectatori de pe tot cuprinsul globului. A rostit apoi probabil una dintre cele mai cunoscute fraze din istorie: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire". Edwin (Buzz) Aldrin a devenit, după câteva minute, cel de-al doilea om care a pășit pe Lună.

„Până în zilele noastre, pe Lună au fost doar 12 astronauți, ultimul dintre ei în anul 1972. Programul Artemis, coordonat de NASA în colaborare cu o serie de parteneri internaționali printre care și Agenția Spațială Europeană din care România face parte ca stat membru, își propune să schimbe acest lucru până în 2024. Aceasta este data planificată pentru aselenizarea misiunii Artemis 3, care va avea printre membrii echipajului și prima femeie ce va păși pe satelitul natural al Pământului. Programul Artemis își propune, de asemenea, să deschidă calea unei prezențe umane pe termen lung pe Lună și posibilitatea de exploatare comercială a Lunii, inclusiv prin zboruri private", se precizează într-un comunicat al ROSA. 

În acest context, România ar putea fi unul dintre partenerii importanți ai efortului internațional de explorare a spațiului, contribuția sa fiind deja una semnificativă. Din 2014, țara noastră este unul dintre membrii europeni implicați în programul Stației Spațiale Internaționale împreună cu parteneri precum Statele Unite, Canada, Rusia și Japonia. Una dintre specializările de nișă ale României este lansarea de nano-sateliți în formație de pe ISS, o zonă care va deveni din ce în ce mai importantă din punct de vedere comercial, datorită numeroaselor sale aplicații terestre și spațiale.

De asemenea, la Institutul de Științe Spațiale (ISS) și Centrul de Competență Starwalker se dezvoltă tehnologii pentru evaluarea, antrenamentul și recuperarea psiho-neuro-motorie a astronauților, tehnologii care vor fi esențiale pentru misiuni cu echipaj uman pe Lună sau Marte. 

● Expoziția „Un pas uriaș către Lună/A Giant Leap to the Moon" la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite ale Americii în România, Muzeul Național Tehnic Ing. Dimitrie Leonida, Televiziunea Română și Asociația Muzeul Jucăriilor anunță deschiderea expoziției Un pas uriaș către Lună/A Giant Leap to the Moon, găzduită de MNIR (Calea Victoriei nr. 12, sector 3, București), în perioada 26.07 - 29.09.2019.

Expoziția celebrează semicentenarul primei aselenizări și cuprinde mărturii aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, Muzeului Național Tehnic Ing. Dimitrie Leonida, precum și al Asociației Muzeul Jucăriilor, suprinzând importanța acestui moment unic al societății umane.

„Conceptul expozițional are ca punct central înțelegerea contextului cu privire la acest eveniment și evoluția tehnologică rapidă care a făcut posibilă o astfel de reușită. Momentele definitorii premergătoare acestei reușite vor fi subliniate prin punctarea realizărilor din domeniul aerospațial și fundamentelor politico-sociale determinante", se menționează într-un comunicat al MNIR.

Printre obiectele pe care vizitatorii le vor putea admira în cadrul expoziției se numără fragmente de rocă lunară, machete ale modulului lunar folosit în cadrul misiunilor Apollo și un costum de astronaut. De asemenea, vizitatorii vor avea ocazia să observe cum au fost receptate evenimentele prin intermediul jucăriilor, obiectelor numismatice și filatelice, dar și cu ajutorul surselor audio-vizuale contemporane.

Expoziția va fi completată de o serie de jucării care au fost inspirate de explorarea spațială și au avut un rol educativ pentru copiii acelor vremuri.

Expoziția este deschisă publicului în perioada 26 iulie - 29 septembrie 2019 și poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 - 18:00.