A XII-a ediție a simpozionului științific „Educația - componenta esențială a politicii de mediu“

Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) a organizat, la 7 iunie a.c., la sediul central din Calea Victoriei nr. 118, a XII-a ediție a simpozionului științific „Educația - componentă esențială a politicii de mediu". Manifestarea - devenită tradițională - este organizată anual de AGIR în apropierea Zilei Mondiale a Mediului, marcată la 5 iunie.

Evenimentul a fost moderat de președintele AGIR, Mihai Mihăiță, care a subliniat importanța pe plan global a acestei zile, a cărei marcare reprezintă unul dintre principalele mijloace prin care Organizația Națiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător și, în același timp, să sensibilizeze factorii de decizie politică să acționeze în acest sens.

S-a reamintit că Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1972, marcându-se, astfel, un punct de cotitură în dezvoltarea politicii internaționale în domeniul mediului, prin organizarea, sub auspiciile ONU, a celei dintâi mari conferințe de profil. Această conferință a avut loc la Stockholm (Suedia), între 5 - 16 iunie, și este cunoscută sub numele de Conferința de la Stockholm.

În fiecare an, la 5 iunie, ONU propune o temă-cheie asupra căreia dorește să atragă atenția locuitorilor planetei noastre. În 2018, ONU face un apel global pentru a susține lupta împotriva poluării cu plastic. „Asta pentru că, anual, la nivel planetar, peste 8 milioane de tone de plastic pătrund în oceanele noastre, distrugând întregi ecosisteme și punând în pericol viața animalelor și a oamenilor, deopotrivă", se arată într-un comunicat al Ministerului Mediului. Un sondaj realizat de Comisia Europeană la începutul acestui an arată că 87% dintre europeni sunt conștienți asupra pericolelor poluării cu plastic.

La ediția a XII-a a simpozionului organizat de AGIR au fost susținute șase comunicări, fiecare dintre acestea suscitând dezbateri complexe în rândul participanților.

Prima lucrare înscrisă pe ordinea de zi a fost Preocupări și perspective în domeniul cercetării textile și educației ecologice cu impact pozitiv asupra protecției mediului (elaborată de Floarea Pricop, CSIII, de la INCDTP, în colaborare cu Alina Popescu, Laura Chirilă, Marian Rascov, Corina Moga, Aneta Chivoiu, Răzvan Scarlat). Conceptul principal de protecție a mediului în care se încadrează o serie de lucrări de cercetare - au precizat autorii - constă în elaborarea unor tehnologii ecologice de utilizare eficientă a materiilor prime naturale, optimizarea procesului de utilizare a substanțelor chimice cu proprietăți ecologice, utilizarea produselor enzimatice în procese tehnologice de finisare performante, recuperarea, reciclarea deșeurilor și înlocuirea substanțelor nocive. „Diseminarea rezultatelor cercetărilor în domeniul ecologiei textile urmărește și formarea generațiilor viitoare pentru o educație ecologică, ce va deveni de primă importanță în viitor deoarece problemele de mediu vor copleși lumea, iar sfera politică va fi tot mai presată să adopte politici publice care să restabilească echilibrul dintre om și mediu, să împiedice deteriorarea atmosferică și a Pământului sau să găsească soluții pentru a se adapta noului climat astfel încât viața pe Terra să fie posibilă în continuare", au relevat autorii lucrării.

Lucrarea Educația beneficiarului final: o necesitate pentru cerințele de mediu și gradul de tehnologizare actuale (ing. Dan Rodion Pogângeanu, de la ELUX RODIT București) a relevat că - după cum se deduce din titlu - conservarea mediului depinde în cea mai mare măsură de utilizatorii finali, aspect valabil pentru toate domeniile de activitate și materialele folosite. „În consecință, fără tratarea serioasă a problemei conservării mediului de către specialiștii care interacționează direct cu beneficiarii finali, efortul celor din cercetare, proiectare și producție, respectiv din învățământul tradițional, nu atinge nivelul dorit și propus", a spus autorul.

Tema Educației continue a fost abordată în expunerea ing. Traian Tomescu (coautor - ing. Tudor Mihai Tomescu), care a vizat o serie de aspecte ale educației pe tot parcursul vieții - condiție principală pentru adaptarea oamenilor la cerințele sociale și profesionale în continuă schimbare și în permanentă evoluție. „Cu toate ca rolul educației inițiale de bază rămâne esențial, învățarea permanentă, împreună cu educația nonformală, personalizează și dezvoltă aptitudini cât mai apropiate de cerințele pieței și societății, dar și priceperea și sufletul celui care învață", au menționat autorii.

Expunerea Educație pentru dezvoltarea tehnologiilor de epurare (dr. ing. Ioana Corina Moga, ing. Gabriel Petrescu, ing. Roxana Buzea - DFR Systems SRL; dr. ing. Ovidiu Iordache, drd. ing. Cornelia-Elena Mitran, drd. ing. Elena Perdum - INCDTP București) a relevat că tehnologiile moderne de epurare a apelor uzate trebuie să contribuie la politica UE în domeniul apei prin demonstrarea unor noi procese de eficiență ridicată pentru tratarea și reutilizarea apelor reziduale la punctele lor de emisie, care includ atât simplitatea, cât și reducerea substanțelor chimice, menținând, în același, timp viteza de tratare și eficiența. Astfel de tehnologii includ tehnologiile pe bază de bioreactoare cu biofilm fixat pe suport mobil (MBBR), procese avansate de oxidare (AOP), tehnologii de tratare bazate pe fotocataliză TiO₂ și procese de iradiere cu microunde (MW). O nouă tehnologie de epurare biologică este propusă de către autori pentru apele uzate cu conținut ridicat de celuloză.

La rândul lor, autorii lucrării Educație și cercetare în domeniul sistemelor de acvacultură cu recirculare (dr. ing. Ioana Corina Moga, drd. ing. Bogdan Doroftei, CSIII ing. Gabriel Petrescu - DFR Systems SRL) au subliniat, între altele, că principalele probleme asociate acvaculturii de apă dulce sunt: cantitatea mare de poluanți organici persistenți (POP), antibioticele, materiile organice deversate în ecosisteme; riscurile pentru sănătatea publică asociate cu consumul de apă poluată sau bazinele de apă contaminate. Poluarea din acvacultura deschisă, bazată pe utilizarea cuștilor, conduce la reducea populațiilor de pești sălbatici și amenință securitatea alimentară pentru comunitățile locale. Educația și cercetarea în sectorul acvaculturii reprezintă un aspect important, iar autorii propun o nouă instalație de epurare a apelor uzate.

O temă de mare actualitate a fost prezentată de autorii lucrării O nouă abordare privind producerea și utilizarea biogazului în România (dr. ing. Nicolae Sdrula - Asociația Biocombustibilii în România, prof. dr. ing. Simina Ștefan - UPB, dr. ing. Cornel Craiu  - SC Biotechim SRL). S-a relevat că biogazul poate constitui o sursă regenerabilă de energie, obținută din deșeuri de biomasă și colaterale, care poate reduce consumul de combustibili fosili, cu efect benefic asupra diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosteră. „Prin modul eficient de integrare a unei astfel de instalații în spectrul energetic al oricărei localități, se poate asigura chiar și independența energetică", spun autorii. Lucrarea, având la bază tehnologii autohtone în domeniu, oferă soluții integrative adecvate pentru utilizarea optimă a biogazului astfel obținut.

Toate lucrările expuse vor fi publicate în Buletinul AGIR.