English
Publicarea statisticilor referitoare la evoluțiile economico-sociale în prima treime a anului curent ne permite să constatăm că a continuat procesul de creștere a PIB, dat fiind faptul că ramurile care asigură cel mai mare volum de valoare adăugată înregistrează sporuri semnificative. În funcție de ritmurile de creștere, observăm lesne că industria, în special cea prelucrătoare, a avut - în perioada ianuarie-aprilie 2018 - o cifră de afaceri cu 14,8% mai mare față de intervalul similar din 2017. Deoarece este vorba despre valori nominale, nu putem face abstracție nici de sporurile care au marcat costurile unitare ale orei de lucru, costuri care se regăsesc în prețurile producției industriale. Dar, chiar și așa, industria își consolidează rolul de principal „motor" al creșterii economice.
Dacă aprofundăm analiza, tot pe baza statisticilor oficiale, mai constatăm un fapt important și interesant: în privința ritmului de creștere a cifrei de afaceri, în cazul industriei prelucrătoare, pe primul loc se află, în perioada ianuarie - aprilie 2018, bunurile de capital, respectiv bunurile încorporate în cheltuielile pentru investiții. Este vorba despre un spor al cifrei de afaceri de 18 procente.
Tendințele pe care le identificăm se confirmă mai expresiv prin volumul comenzilor noi pentru industria prelucrătoare în perioada pe care o analizăm. Față de primele patru luni din anul precedent, volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare a sporit cu nu mai puțin de 18,6%. Deci, cu aproape o cincime. Peste acest ritm s-au situat tot bunurile de capital, cu o creștere de 21,9%, ceea ce reconfirmă tendințele de relansare robustă a procesului investițional.
Este limpede că nimeni nu se angajează să lanseze comenzi noi - ceea ce presupune și alocări substanțiale de fonduri către furnizori - dacă nu are încredere în evoluția economiei, în posibilitățile de a vinde mai mult pe piața internă și pe piața externă. Acestea sunt semnale puternice în materie de percepție a ceea ce le oferă managerilor viitorul mai apropiat ori mai îndepărtat al afacerilor lor. De altfel, analizele efectuate inclusiv de inginerii care lucrează în industrie privind trendurile piețelor - care pot să absoarbă un număr mai mare de produse realizate de clienții lor - se află la baza unui proces decizional complex, care fundamentează emiterea de comenzi noi.
Un factor de primă importanță în adoptarea acestor decizii îl constituie creșterea volumului cererii solvabile ca urmare a sporirii veniturilor populației, atât din salarii, cât și din pensii. Nu este deloc întâmplător că în privința bunurilor de folosință îndelungată s-a consemnat un spor de 9,7% în intervalul analizat, în timp ce la bunurile de uz curent creșterea este de 4,2%.
Sunt date care se cer luate în considerare atât pentru evaluarea corectă a rezultatelor, cât și pentru conturarea perspectivelor. Fapt este că există și factori de frânare a proceselor pozitive la care ne-am referit, începând cu limitele resurselor financiare sub nivelul strictului necesar, continuând cu stocul redus de soluții inovative, atât tehnice, cât și manageriale, dar, înainte de toate, un rol negativ îl au tensiunile de pe piața muncii. În special deficitul de personal mediu și înalt calificat își pune amprenta asupra posibilităților de sporire nu numai a producției industriale, ci și asupra indicatorilor de eficiență, în toate ipostazele lor - economică, socială, ecologică. Desigur, există antidoturi la dificultățile menționate, așa cum o demonstrează firmele situate pe podiumul performanțelor. Important este să se adopte, la nivel de firmă, soluții diferențiate, potrivit specificului fiecărei entități, dar ținându-se seama, în cel mai înalt grad, de conexiunile obiective dintre micro și macroeconomie. Este, cum a demonstrat o îndelungată și diversă experiență, cheia de boltă a succesului, mai ales în afaceri.
