English
Există locuri care nu pot fi înțelese fără memoria lor. Teleormanul este unul dintre ele: un ținut al oamenilor, al poveștilor, al tradițiilor și al unor personalități care au lăsat urme adânci în cultura română.
Uneori, însă, memoria are nevoie de oameni care să o readucă în prezent. Așa s-a născut proiectul „Memoriile Sudului", o inițiativă în care cultura, arta și spiritul de construcție al inginerului se întâlnesc într-un demers dedicat comunității.
„Nu construim doar un spațiu pentru memorie. Încercăm să facem memoria să vorbească din nou."
Trei chipuri, o memorie
În centrul proiectului se află trei portrete de mari dimensiuni, dedicate unor personalități emblematice ale Teleormanului - Marin Preda, Zaharia Stancu și Mircea Scarlat. Lucrările sunt realizate de artista Alessia Mogoș, într-o tehnică specială de grafică pe pânză, completată de elemente de pictură.
- Marin Preda, Zaharia Stancu și Mircea Scarlat - trei repere ale memoriei culturale teleormănene
Nu sunt doar portrete. Sunt încercări de a readuce în fața noastră chipurile unor oameni care aparțin memoriei culturale a acestui județ din sudul țării, într-un limbaj vizual care să poată fi lesne receptat și de generațiile de
astăzi.
Proiectul este coordonat de inginerul Florică Olteanu, consătean al marelui scriitor Marin Preda, strănepot al unuia din puternicele caractere evocate în romanul Moromeții, Tudor Bălosu. Preocupat de folclor și de păstrarea valorilor culturale ale locului, având o relație strânsă de colaborare cu Biblioteca Județeană, al cărei director este Valentina Pașa, reușește să coopereze cu membrii AGIR - Sucursala Teleorman, să obțină acordul și susținerea conducerii centrale a AGIR și a unor teleormăneni, iubitori de artă, pentru finalizarea proiectului.
Alexandria - un oraș care a început cu un proiect
Există și o legătură simbolică între spiritul acestui demers și orașul care îl găzduiește. Alexandria a fost întemeiată în 1834 după planurile urbanistice ale inginerului austriac Otto von Moritz. Orașul s-a născut, așadar, și dintr-un proiect: din idee, plan, măsură și construcție. Astăzi, la aproape două secole distanță, un alt tip de proiect încearcă să construiască un spațiu pentru memorie, pentru cultură.
De la orașul proiectat la cultura construită
Alexandria s-a dezvoltat prin hărnicia agricultorilor, meșteșugarilor și negustorilor, iar comerțul cu cereale și vite a marcat puternic viața economică a locului. Dar orașul a fost implicat și în mari momente ale istoriei moderne a României.
În această geografie a muncii și a memoriei se află și Siliștea-Gumești, locul în care s-a născut Marin Preda. Vechea școală a satului, astăzi Centrul Memorial „Marin Preda", păstrează documente, fotografii și obiecte legate de viața și opera scriitorului.
De aici vine poate una dintre cele mai frumoase motivații ale proiectului: să nu lăsăm memoria să rămână doar în cărți, în vitrine sau în amintiri. Să o aducem în spațiile în care oamenii intră astăzi, să o facem vizibilă și să o punem în dialog cu arta contemporană.
O bibliotecă devine spațiu de artă
George Costea, artist teleormănean stabilit în Norvegia, s-a alăturat proiectului printr-o intervenție de amploare: o pictură murală dedicată memoriei și tradițiilor Teleormanului, care urmează să transforme casa scării Bibliotecii „Marin Preda" într-un spațiu de întâlnire între patrimoniu și arta contemporană.
Pentru anul următor este avută în vedere și o tabără de pictură la Alexandria și Siliștea-Gumești, prin intermediul căreia artiștii să se întoarcă spre loc, spre oameni și spre acele rădăcini care continuă să ne definească.
14 septembrie - între Cruce, inginerie și memorie
În calendarul românesc, 14 septembrie este ziua Înălțării Sfintei Cruci. Este, în același timp, Ziua Inginerului Român, prin care se omagiază inaugurarea, la 14 septembrie 1895, a podului peste Dunăre de la Fetești - Cernavodă, proiectat și construit de inginerul de excepție Anghel Saligny. Ziua Inginerului a fost instituită oficial în anul 2000, la inițiativa AGIR.
Este o coincidență cu o forță simbolică aparte: Crucea vorbește despre înălțare, rezistență și credință, iar ingineria despre construcție, responsabilitate și durabilitate. Într-un sens mai larg, amândouă ne amintesc că ceea ce ridicăm astăzi trebuie să poată rămâne în picioare și mâine.
În acest spirit, proiectul „Memoriile Sudului" a fost programat să-și deschidă oficial porțile la 14 septembrie 2026, la Biblioteca Județeană „Marin Preda", prin inaugurarea expoziției permanente.
- Expoziția permanentă „Memoriile Sudului" în spațiul Bibliotecii Județene „Marin Preda"
„Tradiția nu înseamnă să rămânem în trecut. Înseamnă să știm ce merită să ducem mai departe"
Poate că aceasta este, în fond, esența proiectului. Un inginer, artiști, o bibliotecă și oameni care iubesc cultura aleg să construiască împreună. Nu au toate resursele și nici un drum ușor, dar au ceva fără de care niciun proiect nu poate prinde rădăcini: convingerea că merită.
Iar aceste chipuri, desprinse din memoria sudului, își găsesc acum un loc în prezent. Nu pentru a ne ține captivi în trecut, ci pentru a ne aminti cine suntem și ce putem duce mai departe.
Un început simplu. Un drum greu. Dar un început care poate conta.
„Memoriile Sudului" • Biblioteca Județeană „Marin Preda" • AGIR - Sucursala Teleorman • Alessia Mogoș • George Costea • Florică Olteanu
Cu siguranță, inițiativa despre care relatăm va conta în palmaresul nostru ingineresc deoarece depune și va depune mărturii despre trecut, prezent și viitor sub semnul creativității comune tehnicii și artei, expresii vii ale gândului și faptei specifice comunităților de pe meleagurile noastre natale.